Școala Populară De Arte Tudor Jarda Cluj
SECȚIILE NOASTRE Prima pagină | ADMITERE | Galeria "55" | Galeria ”ARTE” | Galeria "Carol Pop de Szathmari" | Evenimente | Revista ”ARTE” | BROȘURA "MAKING OF" | ANSAMBLUL FOLCLORIC “VATRĂ DE DOR” | Linkuri către instituții partenere | Contact
EXAMENE - PROGRAMĂRI EXAMENE - REZULTATE PRODUCȚII DE CLASĂ ORARE PLANIFICARE TEORIE MUZICALĂ ACTIVITĂȚI LUNARE FACEBOOK - FABRICA DE CULTURĂ CLUJ REVISTA ARTE CATALOGUL ARTELOR NOU! CALENDAR CULTURAL OFERTĂ EDUCAȚIONALĂ REPARTIZAREA SĂLILOR REPARTIZAREA CURSANȚILOR IMAGINI MANIFESTĂRI CULTURALE MUZICĂ ARTE VIZUALE COREGRAFIE ARTĂ DRAMATICĂ PROIECTUL JOC POPULAR CLUJEAN SECȚII EXTERNE CERTIFICARE ISO 9001/2008, BUGET PROGRAM AUDIENTE PROGRAME ANALITICE CURSURI STRUCTURA ANULUI EDUCAȚIONAL TIPIZATE DIPLOME PRIETENII ARTELOR PARTENERI ȘI COLABORATORI LEGISLAȚIE UTILĂ ȘI REGULAMENTE APARIȚII ÎN PRESĂ CONCURSURI, FESTIVALURI, TABERE PROPRII IMAGINI ȘCOALA DE ARTE CLUJ
Prima pagină » Evenimente » INDUSTRIA RENAȘTE LA CLUJ CU UN ALT FEL DE FABRICĂ: FABRICA DE CULTURĂ

INDUSTRIA RENAȘTE LA CLUJ CU UN ALT FEL DE FABRICĂ: FABRICA DE CULTURĂ

Autor articol: Cristina Beligăr - joi 13 februarie 2014

În fosta garnizoană militară de pe strada Fabricii de Zahăr numărul 51 din Cluj-Napoca sunt puse în mișcare motoarele unei industrii dătătoare de speranță. Școala de Arte Cluj este printre puținele „fabrici” care a rămas încă în picioare, deși exteriorul corpului principal al clădirii ne-ar îndemna să afirmăm contrariul.

INDUSTRIA RENAȘTE LA CLUJ CU UN ALT FEL DE FABRICĂ: FABRICA DE CULTURĂ

Foto: Dan Bodea

În fosta garnizoană militară de pe strada Fabricii de Zahăr numărul 51 din Cluj-Napoca sunt puse în mișcare motoarele unei industrii dătătoare de speranță. Școala de Arte Cluj este printre puținele „fabrici” care a rămas încă în picioare, deși exteriorul corpului principal al clădirii ne-ar îndemna să afirmăm contrariul. În această toamnă, Școala de Arte Cluj se pregătește pentru aniversarea a 60 de ani de existență.

De când a venit la conducerea instituției, în 2008, Vasile Corpodean a încercat să reabiliteze o clădire căzută complet în uitare și a început, spre surprinderea multora, cu amenajarea interiorului. „Ce am preluat noi a fost dezastruos și nimeni nu ne dădea șanse de succes. În 2009 ne-am străduit să facem câteva activități și în cadrul unui concurs au venit câțiva părinți cu copiii lor. Când au intrat în sala de spectacole de atunci părinții au început să zică: «Vai în ce condiții ne aduc aici, bătaie de joc!». Anul trecut această sală a fost amenajată și i-am zis Sala «Șantier » din Fabrica de Cultură, întrucât singurele fabrici care mai pot funcționa în România par a fi cele de Cultură”, precizează Vasile Corpodean.

 INDUSTRIA RENAȘTE LA CLUJ CU UN ALT FEL DE FABRICĂ: FABRICA DE CULTURĂ

Foto: Dan Bodea

Ca după bombardament

Managerul a explicat că singura șansă pentru a atrage cursanți într-o clădire pe care a găsit-o ca „după bombardament” era să amenajeze spațiul interior. „În anii 1900 aici era o garnizoană militară, cu două corpuri de clădire, o capelă militară și o fântână arteziană. A fost apoi școală de corecție, școală ajutătoare și școală specială. În actuala sală de spectacole era mai demult un atelier de făcut căruțe. Investiții majore avem din 2008 și în prezent deținem clădirea și cele două curți. Cea mai mare investiție este sala de spectacole, respectiv Sala multifuncțională „Șantier”. Cu ocazia Serii Artelor a fost transformată într-o galerie de artă. Investiția a fost finalizată în aprilie anul trecut, iar până anul trecut am mai realizat în școală mansarda și sălile de curs. În 2008, 80% din clădire era distrusă, iar în prezent avem patru galerii de artă în incinta clădirii: Galeria „55” și Galeria „Chipurile Clujului” pentru pictură și grafică, Galeria „Carol Pop de Szathmári” pentru artă fotografică și Galeria „Constantin Brâncuși” pentru sculptură și ceramică. La trei-patru săptămâni se realizează în fiecare galerie câte o expoziție pe domeniul respectiv”, explică Vasile Corpodean.

„Îmi doresc să reușim finalizarea exteriorului clădrii, să nu ne facem de râs la aniversare în octombrie”, Vasile Corpodean, manager Școala Populară de Arte „Tudor Jarda” Cluj.

Investiții majore

Dacă anul trecut Școala de Arte a dispus de 450.000 lei pentru investiții, anul acesta conducerea a reușit să convingă Consiliul Județean, de care aparține, să aloce 1.000.000 lei, cea mai mare sumă pe care instituția a primit-o vreodată. Este o sumă suficientă pentru a schimba fața clădrii în exterior, să nu se mai afle în starea în care se află în prezent. „În vară sperăm să începem lucrările, acum se lucrează la proiect și urmează să obținem autorizația. Aproximativ 2500 de metri pătrați are tot spațiul ocupat de clădire. O curte ocupă 1800 metri pătrați, iar cealaltă 2000 de metri pătrați. În alte părți s-au desființat școlile de arte sau au fost comasate cu alte instituții. La noi nu a fost cazul. Avem în plan să facem o scenă în aer liber în curte, un studio de înregistrări și să reabilităm și fântâna. Vrem să dăm ansamblului un aspect plăcut și să aibă patina timpului când a fost creat. Faptul că nu avem o poziție centrală nu este deloc în defavoarea noastră. În centrul orașului nu am fi avut această desfășuare de spațiu. În schimb aici avem o curte cu o parcare gratuită, avem vizitatori la expoziții, avem cursanți”, precizează managerul Școlii de Arte Cluj.

Cursuri pentru toți

De la 350 de cursanți în 2008, Școala de Arte a ajuns la 950 în acest an, atât la sediul central, cât și la secțiile din județ. Cursurile durează de la un an, la cinci ani, în funcție de domeniu. De exemplu, cursurile de vioară și pian durează cinci ani, iar cele de muzică ușoară sau muzică populară, trei ani. Doritorii pot urma și un fel de cursuri masterale cu durată de doi ani. Absolvenții primesc diplomă la sfârșitul cursurilor. „Clujul este oraș cultural și se vede interesul prin numărul cursanților.Cursanții noștri sunt cei mai mulți studenți, veniți din toată țara, dar și elevi, iar cursurile acoperă toate cele șapte arte, în afară de cinematografie. Avem cursanți cu vârste de la șase la 70 de ani, deși noi nu prea încurajăm copiii să vină la Școala de Arte pentru că există Palatul Copiilor. Nu ne călcăm în picioare unii pe alții. Persoane adulte avem la pictură cele mai multe, sau la inițiere corală. Programul este convenit cu experții, de obicei după-masa. Sunt cursuri colective, precum pictură, grafică, coregrafie și cursuri individuale, de obicei la instrumente. Cele mai dorite cursuri sunt pictură, grafică, canto-muzică populară, canto-muzică ușoară”, declară Vasile Corpodean. „Avem foarte multe concursuri, festivaluri, tabere de iarnă și de vară, încurajăm toate secțiile, fără a favoriza o secție sau alta.Poate vom înființa și o secție de cinematografie, în funcție de spațiul pe care îl vom avea după extindere”, completează directorul.

Anul instrumentelor muzicale

Cursanții trebuie să plătească o taxă, în funcție de secții. La cursurile care se lucrează individual sau alături de corepetitor, suma este mai mare cu 100 de lei. Astfel, taxele ajung la 700-800 lei pe an. „Am dezvoltat foarte mult partea de ansambluri artistice ale școlii. Anul trecut am lansat Ansamblul Folcloric al Școlii, «Popular», avem formația de muzică ușoară, «Napoca», avem formația de instrumente «Clusium», trupa de teatru «Pavlov 25», formație de coregrafie. Anul acesta am declarat «Anul instrumentelor muzicale» la Școala de Arte Cluj. Este o secție veche și vrem să încurajăm cursanții spre această secție. Mai mulți cursanți ne-am dori să avem la instrumente, dar la Cluj este o situație aparte, deoarece există Academie de Muzică și cei care vor să aprofundeze un instrument merg acolo. Totuși, oferim și noi cursuri de chitară, vioară, saxofon, taragot, pian”, a precizat managerul Școlii Populare de Arte „Tudor Jarda” Cluj.

 INDUSTRIA RENAȘTE LA CLUJ CU UN ALT FEL DE FABRICĂ: FABRICA DE CULTURĂ

 

 INDUSTRIA RENAȘTE LA CLUJ CU UN ALT FEL DE FABRICĂ: FABRICA DE CULTURĂ

 

Expoziție de expoziții

La începutul lunii februarie Școala de Arte a prezentat un eveniment major prin organizarea, împreună cu alte școli de arte, licee de artă, centre culturale, asociații ale artiștilor plastici a nu mai puțin de 35 de expoziții tematice de pictură, grafică, fotografie, ceramică, sculptură, artă populară, decorațiuni interioare, design vestimentar. Expozițiile pot fi vizitate până la sfârșitul lunii februarie. În prezent, Școala de Arte Cluj desfășoară o tabără de iarnă muzicală în localitatea Leghia în care cursanții lucrează intensiv, urmând ca la sfârșitul taberei să se organizeze un spectacol în satul Bedeciu, din Munții Apuseni. „Obiceiul este ca după tabără să organizăm un spectacol. Mergem la Bedeciu pentru că acolo avem secție de cusut-țesut tradițional, iar costumele ansamblului nostru «Popular», au fost făcute acolo. Va fi un moment de muzică populară și o șezătoare tradițională organizată de expertul nostru, Elvira Gavriș, precum și un moment pregătit de cursanții care au participat la tabără”, a spus Vasile Corpodean.

 INDUSTRIA RENAȘTE LA CLUJ CU UN ALT FEL DE FABRICĂ: FABRICA DE CULTURĂ

Foto: Dan Bodea

Dat fiind că arta a devenit o industrie creativă în ultimii ani, cursurile la Școala de Arte au fost transformate în ateliere, cu conotație industrial-artistică. Școala are secții în toate orașele și municipiile județului și în zece comune. În general acestea sunt localizate la Casele de Cultură, tot în sistem public. În clădirea de pe strada Fabricii nr. 51 o treime din spațiu mai trebuie încă amenajat, urmând a fi populat și cu ale cursuri. Potrivit managerului Vasile Corpodean, la ora aceasta, din punct de vedere al spațiului și al diversității cursurilor, Școala de Arte este pe primul loc în țară.

Lecție de pian

La cei 65 de ani ai săi, Maria Salamon este printre cele mai în vârstă cursante ale Școlii de Arte clujene. Din anul 1970 lucrează în domeniul sănătății, în 1978 a participat la festivalul de romanțe Crizantema de Aur, iar de cinci ani urmează cursuri de pian cu o dorință de învățare rar întâlnită în rândul mai tinerilor ei colegi. Pe doamna Maria Salamon am surprins-o repetând în sala de pian, în mijlocul vacanței. „Eu am ieșit la pensie, dar mai lucrez două ore la un medic de familie și, de obicei, după ce termin munca vin aici la școală să repet și să recuperez pentru a nu mă face de rușine luni, când începem cursurile propriu-zise. Aș repeta și acasă, însă acolo sigur mă apuc de altceva. Ar trebui să repet cel puțin două ore pe zi, pentru a nu exista lacune, dar eu nu am mai repetat de joi. Sunt cea mai în vârstă din clasă, fac 65 de ani în luna august”, spune cu mândrie Maria Salamon. Pentru acesta lecțiilede pian au devenit „un fel” de hobby, dat fiind că meseria i-a ocupat ani la rândul majoritatea timpului.

 INDUSTRIA RENAȘTE LA CLUJ CU UN ALT FEL DE FABRICĂ: FABRICA DE CULTURĂ

Maria Salamon, în timpul repetițiilor de pian. Foto: Dan Bodea

„Am venit la Școala de Arte în 2008 și acum sunt în anul cinci. Am făcut mai demult pian și canto, dar după o pauză de 30 de ani am zis că de ce să pierd vremea și să nu fac un instrument. Am început de mică să fac pian, în particular, apoi la Palatul Pionierilor, cum îi spunea pe vremea mea și am mai urmat și Școala Populară de Artă, în clădirea din spatele Tribunalului”, povestește pianista. Potrivit acesteia, la cursurile de pian nu vine doar să învețe, ci și să socializeze. „Chiar dacă este doar o oră, îmi ocupă timpul în mod util și mă ajută să mă dezvolt și intelectual. Le recomand tuturor să îmi urmeze exemplul și să nu-și piardă vreme cu țigări și băutură sau făcând alte prostii. Când îți folosești mintea, te mai ține. Ce fac eu este profilaxie împotriva Alzheimerului. În momentul în care omul se pensionează, stă acasă, mănâncă și nu face altceva. Eu încerc să evit demența”, spune pianista.

 INDUSTRIA RENAȘTE LA CLUJ CU UN ALT FEL DE FABRICĂ: FABRICA DE CULTURĂ

 

Valsuri și romanțe

Studentă a profesoarei Olga Bordaș, doamna Maria Salamon este convinsă că dacă în tinerețe ar fi urmat cu insistență aceleași cursuri, astăzi destinul ei ar fi fost cu totul altul. „Anul acesta eu termin, dar i-am spus domnului director că dacă nu mă lasă să vin, o să repet anul cinci. M-a liniștit directorul nostru spunându-mi că voi avea șansa să vin la master”, explică Maria Salamon, amintindu-și că în urmă cu cinci ani, când a călcat pentru prima dată pragul Școlii de Arte, condițiile de studiu erau foarte neplăcute. „Când am venit eu aici, cum era afară, așa era și în interior. Acum e o bijuterie și chiar nu contează că taxa anuală a crescut la 700 de lei”, declară asistenta medicală. Înainte de a o lăsa să își încheie repetițiile, o rugăm pe doamna Maria să ne mai cânte un Vals de Frédéric Chopin așa cum doar ea știe. „Vă cânt, dar nu vă las să plecați fără să auziți măcar o strofă din Sara Montiel”, ne „amenință” artista, fredonând deja versurile unei romanțe.

Începând cu data de 18 februarie la Galeria “Arte” din Cluj va fi prezentată expoziția Centrului Județean pentru Cultură Tradițională și Educație Artistică Mureș – Școala de Arte Târgu Mureș – numită “Instantanee medievale”. Lucrările expuse au fost realizate în tabăra de creație care se organizează, începând din anul 2011, la Sighișoara de către Școala de Arte Târgu Mureș.

http://transilvaniareporter.ro/cultura/industria-renaste-la-cluj-cu-un-alt-fel-de-fabrica-fabrica-de-cultura/


Prima pagină | ADMITERE | Galeria "55" | Galeria ”ARTE” | Galeria "Carol Pop de Szathmari" | Evenimente | Revista ”ARTE” | BROȘURA "MAKING OF" | ANSAMBLUL FOLCLORIC “VATRĂ DE DOR” | Linkuri către instituții partenere | Contact