Școala Populară De Arte Tudor Jarda Cluj
SECȚIILE NOASTRE Prima pagină | ADMITERE | Galeria "55" | Galeria ”ARTE” | Galeria "Carol Pop de Szathmari" | Evenimente | Revista ”ARTE” | BROȘURA "MAKING OF" | ANSAMBLUL FOLCLORIC “VATRĂ DE DOR” | Linkuri către instituții partenere | Contact
EXAMENE - PROGRAMĂRI EXAMENE - REZULTATE AUDIȚII MUZICALE ORARE PLANIFICARE TEORIE MUZICALĂ ACTIVITĂȚI LUNARE FACEBOOK - FABRICA DE CULTURĂ CLUJ REVISTA ARTE CATALOGUL ARTELOR NOU! CALENDAR CULTURAL OFERTĂ EDUCAȚIONALĂ REPARTIZAREA SĂLILOR REPARTIZAREA CURSANȚILOR IMAGINI MANIFESTĂRI CULTURALE MUZICĂ ARTE VIZUALE COREGRAFIE ARTĂ DRAMATICĂ PROIECTUL JOC POPULAR CLUJEAN SECȚII EXTERNE CERTIFICARE ISO 9001/2008, BUGET PROGRAM AUDIENTE PROGRAME ANALITICE CURSURI STRUCTURA ANULUI EDUCAȚIONAL TIPIZATE DIPLOME PRIETENII ARTELOR PARTENERI ȘI COLABORATORI LEGISLAȚIE UTILĂ ȘI REGULAMENTE APARIȚII ÎN PRESĂ CONCURSURI, FESTIVALURI, TABERE PROPRII IMAGINI ȘCOALA DE ARTE CLUJ
Prima pagină » Evenimente » SERBARE CÂMPENEASCĂ, DE 1 MAI, ÎN PARCUL ETNOGRAFIC DIN CLUJ

SERBARE CÂMPENEASCĂ, DE 1 MAI, ÎN PARCUL ETNOGRAFIC DIN CLUJ

De la 1 Mai muncitoresc, la serbarea câmpenească. "Dacă eram primar, îi scoteam pe toți la Hoia, că-i frumos, e bine, nu-i război!" 

 

Sute de clujeni au savurat micii, berea și spectacolul folcloric al Școlii Populare de Arte Tudor Jarda din Cluj.

Parcul Etnografic Național Romulus Vuia, cum i se spune de o bună bucată de vreme Muzeului Satului, din apropierea pădurii Hoia, reprezintă pentru mulți dintre tinerii clujeni un loc aproape necunoscut, asociat mai degrabă fenomenelor misterioase din zonă decât vreunui fenomen cultural. În schimb, întrebând un bărbat în vârstă care e ruta cea mai scurtă spre Hoia, acesta s-a înseninat brusc și, după ce ne-a dat răspunsul așteptat, a adăugat cu o notă de nostalgie în glas: "Eeee, Hoia nu mai e cea care a fost odată!"

 

"E un semn că reînvie lucrurile!"

 

Ajunși la destinație, cu câteva minute înainte de 10.00, ora planificată pentru începutul serbării, pregătirile organizatorilor sunt în toi. Apar și primii spectatori, care se rânduiesc - în picioare sau pe păturile așternute pe pajiște - în apropierea foișorului lui Horea, în interiorul căruia va avea loc spectacolul folcloric. Un bărbat între două vârste, angajat al Universității Babeș-Bolyai, ne mărturisește cu o emoție nedisimulată pe chip, ca și cum ar fi avut o revelație: "N-am mai fost aici dinainte de revoluție, când se sărbătorea, la liziera pădurii și pe scena din apropiere, 1 Mai muncitoresc".

 

În public distingem și figura unui locuitor din zonă, Pavel Roman, în vârstă de 68 de ani, care savurează o halbă de bere rece și privește cu drag la dansatori, soliști vocali și instrumentiști. „Vreau să văd spectacolul, întotdeauna vin la așa ceva, dar și ca să văd progresul tinerilor, pentru că folclorul nostru trebuie să meargă înainte, că-i tare poluat acum. Dar eu sunt liniștit, fiindcă știu că sunt aici învățători și meseriași buni", declară pensionarul.

 

Vorbind despre persoana sa, arată că o viață întreagă a fost ceramist la fabrica de porțelanuri Iris. Își oprește în ultima clipă o înjurătură, gata-gata să-i țâșnească pe buze. Apoi continuă: "Au distrus și Irisul, au distrus totul. Înainte, 1 mai era frumos, organizat, puteam să bem o bere și să mâncăm un mic - desigur, numai după defilare! - fiindcă era obligatoriu să defilăm. Dar e bine că avem și serbarea asta de acum, reprezintă un semn că reînvie lucrurile".

 

Pregătirile

 

Treptat, din autobuzele parcate pe alee coboară și ceilalți dansatori și muzicanți care vor evolua în foișor. Marius Moldovan, muzician de profesie, directorul-adjunct al Școlii Populare de Arte Tudor Jarda- cel care se ocupă de coordonarea activităților cultural-educaționale ale instituției - verifică personal funcționarea sonorizării și pune la punct ultimele amănunte necesare bunei desfășurări a spectacolului.

 

La rândul său, coregraful Florin Ciobanu stabilește ordinea intrării artiștilor, împreună cu instructorii și prezentatorul spectacolului, actorul Naționalului clujean, Petre Băcioiu, coordonator al cursurilor de actorie și retorică, în școală. Prin preajmă, gata să dea o mână de ajutor, se află și Tudor Sălăgean, directorul Muzeului Etnografic al Transilvaniei, coorganizator al serbării. De altfel, până târziu, în toamnă, vor putea fi vizitate și interioarele caselor tradiționale din muzeu, nu doar bisericuțele, lucru interzis până ieri.

 

Referitor la eveniment, Vasile Corpodean, managerul Școlii de Arte ne-a declarat în ziua precedentă că serbarea câmpenească din acest an reprezintă cea de-a patra ediție a manifestării, două din cele anterioare desfășurându-se la Cinematograful Mărăști, iar cea din 2014, ca și cea de anul acesta, la Muzeul Etnografic al Transilvaniei. Vorbim cu maestrul Florin Ciobanu, unul dintre coregrafii renumiți ai zonei Clujului, având 50 de ani de experiență în domeniu.

 

El este cel care, lunar, se deplasează în minim 12 localități ale județului, îndrumând activitățile culturale ale formațiilor artistice ale Școlii Populare de Artă și pregătește, până la cel mai mic amănunt, alături de cursanți și instructori programele pe care aceștia le prezintă pe scenă. "Azi, pentru spectacol, pe lângă ansamblul nostru am invitat alte trei: cele din Mintiu Gherlii, Așchileu și Florești. De asemenea, pe scenă vor evolua și câțiva din tinerii soliști vocali ai școlii, care vor fi acompaniați de taraful Vatră de Dor, al instituției, coordonat de Iancu Pop", afirmă profesorul-coregraf.

 

Jocul popular, o întoarcere în timp

 

Curând, ansamblurile, instrumentiștii și cântăreții își intră "în pâine". Publicul freamătă, nerăbdător și îi aplaudă. Prima evoluție îi aparține Ansamblului Mugurii Mintiului - instruit de coregrafii Sanda și Simion Berchi, care prezintă jocuri tradiționale din Codru, Bihor și Târnăveana, mult apreciate de public. Urmează tinerii de la Ansamblul  Muguri de Așchileu - instruiți de Aurel Lucaciu. Remarcăm pe alee un bărbat, trecut de 60 de ani, care privește spre scenă ca aflat sub imperiul unei vrăji.

 

Îl „abordăm". Aflăm că numele lui e Grigore Petruț. "Jocul acestor tineri din Așchileu este identic cu cel din satul natal, Măcicaș și-mi amintește de copilăria și tinerețea mea. Dar, ce mă încântă, e faptul că acești copii învață dansurile respective și le vor juca și când vor avea 70 de ani. Pur și simplu, credeți-mă, amintirile sunt extrem de puternice acum pentru mine iar muzica m-a pătruns, ducându-mă înapoi în timp, la viața de la țară de dinainte de colectivizare", mai rostește acesta, cu efort. Îl întrebăm dacă nutrește cumva sentimente de nostalgie față de sărbătorile de 1 mai de odinioară.

 

Geologul ne-o taie însă repede, drept dovadă că am răscolit o rană veche - personală, ori a familiei sale: "Eu n-am participat la nicio serbare de 1 mai la Hoia, deși locul meu de muncă era chiar foarte aproape de locul ăsta, la Exploatarea Minieră Cluj". Îi strângem mâna, la despărțire și ne concentrăm în continuare la spectacol. Evoluează mai departe, cu succes, ansamblurile Cununa Someșeană din Florești (instructor coregraf Dinu Ban), Vatră de Dor din Cluj (instructor coregraf Viorel Dragomir) și soliștii vocali ai școlii: Flaviu Pop, Simona Cucuruzan, Andrei Bonțe, Lavinia Sînteonean, Andreea Dulău, Camelia Darvas (instructori Ana Strâmturean și Claudiu Ciotleuș). Totul, în acompaniamentul profesionist al tarafului Vatră de Dor.

 

„Amu` s-o schimbat vremurile..."

 

Spectacolul s-a încheiat. După aproape trei ore de spectacol oamenii continuă să vină, în valuri în parc, la un mic, la o bere. Un bărbat vârstnic, aflat în față, dă însă semne vădite de nemulțumire. Numele lui e Ioan Gârbovan și a venit taman din Mărăști ca să urmărească folclorul. "Foarte redusă a fost serbarea de data asta, mârâie acesta, vădit frustrat. Apoi continuă: "Ar fi trebuit să fie mai multe formații și muzicanți. Dacă eram primar, îi scoteam pe toți la Hoia, că-i foarte frumos, e bine, nu-i război. Îmi plac mult spectacolele, că de mic eu cu astea am fost, în satul unde am copilărit, Filea de Sus: cu petreceri și muzicanți".

 

Totuși, omul dă dovadă de luciditate în momentul când îl întrebăm dacă regretă cumva serbările de 1 Mai, de odinioară. "Amu`, s-or schimbat vremurile. Ce-o fost o fost, o trecut. Acum ne adaptăm după cum vin noi. Dar, un lucru să știți: de 26 de ani de când m-am mutat la Cluj, eu n-am stat în nicio zi de 1 mai, în casă. Și nu-mi pare rău nici acuma c-am venit, c-am văzut o formație de calitate, cu oameni vechi - și cu cât îs oamenii mai vechi, cu atât cântă mai bine. Eu îi premiez".

 

Serbarea s-a încheiat, fulminant, cu un joc în care s-au încins pe scenă artiști și spectatori, deopotrivă, într-o frenezie a dansului. Tineri și vârstnici s-au simțit, în acele momente realmente fericiți, prilej pentru un om din mulțime să exclame: "Asta-i viața frumoasă, cultura! Restu-i politică!".

 

Ieșim pe poarta exterioară, dinspre pădure, a Parcului Etnografic Romulus Vuia și observăm cum în vecinătate - la lizieră, în pădure și în preajma vechii scene, dărăpănate, acolo unde se desfășurau de regulă faraonicele spectacole comuniste - sunt instalați deja, pe pături, sau în jurul focurilor, numeroși clujeni. Oare nu cumva ei sunt, de fapt, adevărații nostalgici ai serbărilor de 1 mai de odinioară?

http://ziuadecj.realitatea.net/eveniment/de-la-1-mai-muncitoresc-la-serbarea-campeneasca-daca-eram-primar-ii-scoteam-pe-toti-la-hoia-ca-i-frumos-e-bine-nu-i-razboi-foto--137366.html


Prima pagină | ADMITERE | Galeria "55" | Galeria ”ARTE” | Galeria "Carol Pop de Szathmari" | Evenimente | Revista ”ARTE” | BROȘURA "MAKING OF" | ANSAMBLUL FOLCLORIC “VATRĂ DE DOR” | Linkuri către instituții partenere | Contact