Școala Populară De Arte Tudor Jarda Cluj
SECȚIILE NOASTRE Prima pagină | ADMITERE | Galeria "55" | Galeria ”ARTE” | Galeria "Carol Pop de Szathmari" | Evenimente | Revista ”ARTE” | BROȘURA "MAKING OF" | ANSAMBLUL FOLCLORIC “VATRĂ DE DOR” | Linkuri către instituții partenere | Contact
EXAMENE - PROGRAMĂRI EXAMENE - REZULTATE PRODUCȚII DE CLASĂ ORARE PLANIFICARE TEORIE MUZICALĂ ACTIVITĂȚI LUNARE FACEBOOK - FABRICA DE CULTURĂ CLUJ REVISTA ARTE CATALOGUL ARTELOR NOU! CALENDAR CULTURAL OFERTĂ EDUCAȚIONALĂ REPARTIZAREA SĂLILOR REPARTIZAREA CURSANȚILOR IMAGINI MANIFESTĂRI CULTURALE MUZICĂ ARTE VIZUALE COREGRAFIE ARTĂ DRAMATICĂ PROIECTUL JOC POPULAR CLUJEAN SECȚII EXTERNE CERTIFICARE ISO 9001/2008, BUGET PROGRAM AUDIENTE PROGRAME ANALITICE CURSURI STRUCTURA ANULUI EDUCAȚIONAL TIPIZATE DIPLOME PRIETENII ARTELOR PARTENERI ȘI COLABORATORI LEGISLAȚIE UTILĂ ȘI REGULAMENTE APARIȚII ÎN PRESĂ CONCURSURI, FESTIVALURI, TABERE PROPRII IMAGINI ȘCOALA DE ARTE CLUJ
Prima pagină » Evenimente » REÎNVIEREA VECHILOR TRADIȚII ROMÂNEȘTI, LA ȘCOALA POPULARĂ DE ARTE CLUJ: „LA CĂSUȚĂ LÂNGĂ VALE/FAC FETELE ȘEZĂTOARE”

REÎNVIEREA VECHILOR TRADIȚII ROMÂNEȘTI, LA ȘCOALA POPULARĂ DE ARTE CLUJ: „LA CĂSUȚĂ LÂNGĂ VALE/FAC FETELE ȘEZĂTOARE”

Sâmbătă, 27 februarie un eveniment cu totul inedit a animat, timp de câteva ore, atmosfera așezării Răscruci, comuna Bonțida: Școala Populară de Arte „Tudor Jarda” din Cluj-Napoca, prin secțiiile sale exterioare de țesut-cusut din Cluj-Napoca, Bedeciu și Cășeiu-Rugășești, coordonate de “academicianul artelor tradiționale”, Elvira Gavriș, a organizat o șezătoare populară, după modelul celor care se organizau odinioară în satul arhaic românesc. Astfel, gospodăria soților Maria și Ilisie Pop s-a dovedit neîncăpătoare la „asaltul” cursantelor țesătorese-cusătorese, aproximativ 30 la număr, dar și al oaspeților de la Cluj, printre care  Vasile Corpodean, managerul Școlii de Arte, expert Ana Strîmturean, cunoscută solistă de muzică populară și Dolfina Aștilean, cursantă în anul III a cursului de canto muzică populară a școlii.  Totodată, cei ce au jucat rolul alaiului de „feciori”, asigurând și partea muzicală a evenimentului au fost: Marius Moldovan - directorul adjunct al instituției (acordeon), Iancu Pop (vioară), Vasile Chiorean (taragot) și Ovidiu Fărcaș (voce), cursant în anul I la clasa expert Claudiu Ciotleuș. 

„Aici se întâmplă o șezătoare tradițională la care participă cursantele claselor de țesut, pe care eu le coordonez la Cluj, Cășei-Rugășești și Bedeciu... Și-au propus ca astăzi după-amiază -  înaintea Postului Paștelui, când se sistează acest gen de evenimente - să reînvie motivul șezătorilor de altădată, un mijloc de întâlnire al tinerilor din satul străvechi, în care fetele organizau șezători ca să-și găsesască partenerul”, ne-a declarat artistul popular Elvira Gavriș. Manifestarea, aflată la a V-a ediție - după ce trei, anterioare s-au desfășurat la Bedeciu, în Munții Apuseni și alta la Cluj-Napoca - a fost găzduită în acest an de familia Pop, cea care a lansat invitația - cursanților, muzicanților și cadrelor didactice de la Școala Populară de Arte din Cluj - să le calce pragul. “Am prins, în copilărie, șezători de acest fel la care se adunau bătrâni și tineri să cânte, să lucreze, să povestească și apoi să petreacă. Așa că ne-am gândit să reînviem acest obicei care a fost odinioară și în satul Răscruci”, declară, emoționată, gazda - Maria Pop, la rândul său cursantă a secției de țesut-cusut de la Cluj-Napoca. Și, parcă pentru a ne demonstra că în cazul familiei sale pasiunea pentru tradiție nu e o vorbă goală, ține neapărat să ne arate câteva obiecte din gospodărie, unele dintre ele vechi de peste o sută de ani: “Aceasta este o sucală, cu care bătrânii făceau țevi pentru război și cealaltă o depănătoare, veche de un centenar, cu care strămoșii mei depănau. Avem alte două, moștenite și mai avem și două furci și răstitoare, pe care se pune firul de cânepă, ce urmează să se depene. Dețin obiecte frumoase, pe care nu vreau să le îndepărtez, în ruptul capului – după cum dețin și războiul de țesut al bunicii: cu ițe, spată, brâgle – și toate componentele necesare pentru a începe o lucrare, numai bun să-i învățăm și pe cei tineri  acest meșteșug”. Intervine în discuție și Ilisie, soțul Mariei, un bărbat zâmbitor și optimist, în vârstă de 64 de ani : “Am participat la cel puțin zece șezători până acum, dar după ce am împlinit vârsta de 40 de ani, numai din zece în zece ani, că nu s-or mai făcut decât foarte rar, așa că am zis să organizăm, noi, una…”

Între timp, în încăperea destinată țesătoreselor au început poveștile între femei - pe diverse teme din viața satului, ajungând până la cele legate de măritiș - totul în timp ce ele muncesc de zor. La un moment dat, înaintea sosirii feciorilor s-a defășurat un ritual ancestral, vechi probabil de milenii, cel al “datului cu ciurul”, în care două femei s-au pus spate în spate și, ridicându-și ușor poalele și-au transmis, de la una la alta – prin rostogolire, printre picioare – o sită, chemându-i pe băieții pe care-i vizau:  “Vino Gheorghe, vino Vasile”! Expertul Școlii de Arte Cluj, Ana Strîmturean ne-a oferit degrabă și o “mostră” dintr-o invocație rostită, odinioară, de fete când își chemau potențialii iubiți: “Haida bade, mai cu sară/Pe cărarea de la moară/ La casa din ulicioară / Că acolo-i șezătoare / Numai cu fete fecioare”. Iar tinerii nu s-au lăsat prea mult așteptați, ajungând în ușa camerei fetelor – flăcăii primii, avându-i în spate pe muzicanți. După care a început cu adevărat petrecerea: cu muzică, joc și voie bună, pe mese apărând și platourile încărcate cu delicatese și alături de ele, băuturi. Și, într-adevăr – poate și datorită entuziasmului organizatorilor – evenimentul, care a durat minute lungi, sfârșite din păcate prea repede, a însemnat o reușită deplină. De asemenea, inedită a fost și prezența unui interpret în vârstă de numai 14 ani, Bogdan Marius, din satul Guga, comuna Rugășești, care i-a impresionat pe cei prezenți cu talentul său, anunțându-se, în același timp ca o voce de perspectivă. „E pentru prima dată când particip la o șezătoare și sper să vin și la anul, oriunde s-ar organiza aceasta”, a  arătat adolescentul.

Părăsim localitatea Răscruci și gospodăria  familiei Pop, cu mulțumirea de a fi întâlnit – în secolul nostru, supertehnologizat – o mână de oameni care și-au retrăit, efectiv, copilăria și tinerețea, reîntorcându-se în timp, pentru câteva ore - și bucurându-se de savoarea unei lumi pe cale de dispariție, cea a satului românesc arhaic…        


REÎNVIEREA VECHILOR TRADIȚII ROMÂNEȘTI, LA ȘCOALA POPULARĂ DE ARTE CLUJ: „LA CĂSUȚĂ LÂNGĂ VALE/FAC FETELE ȘEZĂTOARE”

REÎNVIEREA VECHILOR TRADIȚII ROMÂNEȘTI, LA ȘCOALA POPULARĂ DE ARTE CLUJ: „LA CĂSUȚĂ LÂNGĂ VALE/FAC FETELE ȘEZĂTOARE”

REÎNVIEREA VECHILOR TRADIȚII ROMÂNEȘTI, LA ȘCOALA POPULARĂ DE ARTE CLUJ: „LA CĂSUȚĂ LÂNGĂ VALE/FAC FETELE ȘEZĂTOARE”

REÎNVIEREA VECHILOR TRADIȚII ROMÂNEȘTI, LA ȘCOALA POPULARĂ DE ARTE CLUJ: „LA CĂSUȚĂ LÂNGĂ VALE/FAC FETELE ȘEZĂTOARE”

REÎNVIEREA VECHILOR TRADIȚII ROMÂNEȘTI, LA ȘCOALA POPULARĂ DE ARTE CLUJ: „LA CĂSUȚĂ LÂNGĂ VALE/FAC FETELE ȘEZĂTOARE”

REÎNVIEREA VECHILOR TRADIȚII ROMÂNEȘTI, LA ȘCOALA POPULARĂ DE ARTE CLUJ: „LA CĂSUȚĂ LÂNGĂ VALE/FAC FETELE ȘEZĂTOARE”

REÎNVIEREA VECHILOR TRADIȚII ROMÂNEȘTI, LA ȘCOALA POPULARĂ DE ARTE CLUJ: „LA CĂSUȚĂ LÂNGĂ VALE/FAC FETELE ȘEZĂTOARE”


Prima pagină | ADMITERE | Galeria "55" | Galeria ”ARTE” | Galeria "Carol Pop de Szathmari" | Evenimente | Revista ”ARTE” | BROȘURA "MAKING OF" | ANSAMBLUL FOLCLORIC “VATRĂ DE DOR” | Linkuri către instituții partenere | Contact