Școala Populară De Arte Tudor Jarda Cluj
SECȚIILE NOASTRE Prima pagină | ADMITERE | Galeria "55" | Galeria ”ARTE” | Galeria "Carol Pop de Szathmari" | Evenimente | Revista ”ARTE” | BROȘURA "MAKING OF" | ANSAMBLUL POPULAR "VATRĂ DE DOR" | Linkuri către instituții partenere | Contact
EXAMENE - PROGRAMĂRI EXAMENE - REZULTATE ACTIVITĂȚI LUNARE FACEBOOK - FABRICA DE CULTURĂ CLUJ REVISTA ARTE CATALOGUL ARTELOR ORARE EDUCAȚIE PERMANENTĂ OFERTĂ EDUCAȚIONALĂ REPARTIZAREA SĂLILOR REPARTIZAREA CURSANȚILOR IMAGINI MANIFESTĂRI CULTURALE MUZICĂ ARTE VIZUALE COREGRAFIE ARTĂ DRAMATICĂ PROIECTUL JOC POPULAR CLUJEAN SECȚII EXTERNE CERTIFICARE ISO 9001/2008, BUGET PROGRAM AUDIENTE PROGRAME ANALITICE CURSURI STRUCTURA ANULUI EDUCAȚIONAL TIPIZATE DIPLOME PRIETENII ARTELOR PARTENERI ȘI COLABORATORI LEGISLAȚIE UTILĂ ȘI REGULAMENTE APARITII IN PRESA CONCURSURI, FESTIVALURI, TABERE PROPRII IMAGINI ȘCOALA DE ARTE CLUJ
Prima pagină » APARITII IN PRESA » „Apă à la Cluj” – sau fabulosul traseu al apei la Tabăra de pictură a Școlii de Arte Cluj - Apariție în ziarul Gazeta de Cluj

„Apă à la Cluj” – sau fabulosul traseu al apei la Tabăra de pictură a Școlii de Arte Cluj - Apariție în ziarul Gazeta de Cluj

Începând cu anul 2017, Școala Populară de Arte „Tudor Jarda” Cluj a inițiat o nouă abordare a valorificării prin artă a resurselor județului, sau mai bine zis a elementelor sale „esențiale”: apa, lemnul, piatra. Așadar, sub genericul „Apă à la Cluj”, subiectul taberei de pictură, grafică și arte decorative a fost anul acesta – în perioada 3 – 7 iulie – APA CLUJULUI, iar cursanții săi au parcurs un traseu al său începând cu lacul natural din cartierul Gheorgheni, trecând apoi prin Muzeul Apei „Leonida Truță” din Florești, culminând cu barajele lacurilor din Munții Apuseni și încheindu-se la renumita Lagună Albastră din comuna Aghireș.
Leonida Truță, inițiatorul Muzeului Apei, un vizionar

Cei șaptesprezece cursanți din Cluj-Napoca, Turda și Câmpia Turzii, însoțiți de d-na Felicia Răcean, expertul Școlii de Arte Cluj, secția externă Turda și Câmpia Turzii și de d-na Iuliana Pop, președintele Asociației Artiștilor Plastici din Câmpia Turzii, au abordat tema cu stoicism, pornind la drum întins prin județ. O primă arie inedită, demnă de a fi zugrăvită în pictură, grafică sau artă decorativă a fost cea a Muzeului Apei „Leonida Truță” din comuna Florești, despre care se pot rosti doar superlative: e primul și unicul muzeu al apei din țară, unul din puținele muzee de acest gen din lume, amenajat într-un cadru natural deosebit, în clădirea primei stații de pompare a apei de la sursă, pusă în funcțiune în 1898. Ne întâmpină, pe o placă de marmură, cuvintele regretatului inginer Leonida Truță – o minte inovativă, colecționarul, pe parcursul unei vieți, a utilajelor și obiectelor folosite în domeniu, până și a capacelor de canal provenind din întreaga lume! El este și cel care a inițiat deschiderea muzeului, în octombrie 1992, iar pe placa respectivă sunt încrustate cuvintele: „Aducem astfel un modest omagiu memoriei celor mulți și neștiuți, care vreme de 100 de ani au privegheat cu osârdie ziua și noaptea, pentru ca în fiecare cămin al acestei urbe să ajungă acea picătură dătătoare de viață – APA. Dar acest așezământ are și menirea de a-ți reaminti ție, trecătorule, că de la o zi la alta apa este tot mai puțină și noi tot mai mulți”. A urmat prezentarea, profesionistă, a muzeului, făcută de d-l Sebastian Lucaciu, care a descris cursanților Școlii de Arte conductele expuse – unele vechi de peste 100 de ani – dar și sistemul de canalizare al Clujului de odinioară. În opinia noastră, piesa cea mai spectaculoasă rămâne pompa cu pistoane și doi cilindri orizontali, fabricată la firma Schiel din Brașov în 1934, care furniza un debit decirca 50 litri pe minut, la o presiune de 4,5 – bari. A fost salvată, in extremis, de la topire, de către același inginer Truță, după ce alte două pompe identice au fost tăiate și date la topit în anul 1975. Pe lângă pompă, piesele personale ale lui Truță – ceasul, ochelarii și diverse alte obiecte – i-au provocat puternice emoții semnatarului acestor rânduri, fiindcă le cunoaștea din timpul realizării unui film despre posesorul lor, prin 2008 când inginerul se afla încă în plină activitate creatoare. De asemenea, a suscitat interes și un act olograf – scris cu o caligrafie elegantă, asemeni tuturor documentelor epocii – un „mandat de pedeapsă” pentru un căruțaș – Iuliu Merei – amendat în anul 1928 cu suma de 50 de lei și o zi de închisoare, în cazul în care n-o plătește, pentru gestul necugetat de a nu respecta apa Clujului, cu care și-a spălat căruța în centrul orașului. Impresionant a fost, de asemenea și adăpostul – din beton armat, cu uși metalice – situat în incintă și construit în anul 1941, care-i putea adăposti pe mecanicii aflați în exercițiul funcțiunii, dacă ar fi fost surprinși de bombardamentele din cel de-al Doilea Război Mondial.
Pictoriță cursantă la Școala de Arte!

Următorul popas a fost făcut pe malul lacului de acumulare Gilău, unde avem plăcerea de a face cunoștință cu o excelentă artistă, Carmen Cecilia Rusu – cursantă a secției externe Câmpia Turzii. Aceasta a participat la numeroase expoziții, personale și de grup în Occident – 64 la număr, față de doar 14 în țară. „Sunt manager la o societate de transport internațional și, pictez abia din 2014, în special în tehnica acril. Lucrările sunt axate pe tema „Amintiri din interiorul meu” și, referindu-mă la tema taberei la care particip pot spune că apa înseamnă viață și îmi întărește credința că trebuie să mă perfecționez încontinuu, indiferent dacă e vorba de o școală, curs sau o informație”. Intervine în discuție și d-na expert Felicia Răcean, încercând să mă ghideze în universul artei d-nei Carmen Cecilia Rusu: „Într-adevăr, lucrările sale sunt atipice și cred că succesul său se datorează stilului absolut original, inconfundabil de exploatare a unei singure culori, pe baza alteia – un tandem cromatic în simboluri”. Ne îndreptăm spre un alt cursant, un elev în vârstă de 15 ani al Liceului „Pavel Dan” din Câmpia Turzii, Martin Gabriel Bozbics, care a absolvit deja anul I de „tehnici”, specializare făcută după trei ani de studiu al picturii la Școala de Arte. Orfan de tată, acesta e fericit pentru prilejul de a se afla în preajma colectivului taberei și – înarmat cu un aparat de filmat – filmează asiduu locurile, pentru a-și căuta o temă pentru cele două tablouri pe care are obligația de a le prezenta la sfârșitul taberei. Povestește acesta, melancolic: „Încă de la grădiniță desenam frumos și d-na educatoare m-a sfătuit să mă duc la cursul de desen al Clubului copiilor. În clasa a V-a, acum cinci ani am ales să fac naveta de la Luncani – unde locuiesc cu mama și bunicii – la Școala de Arte Cluj – secția din Turda, ca să particip la cursurile d-nei Felicia Răcean. Acum sunt vechi în domeniu, am cinci ani de activitate organizată și pot să spun că pictura mă relaxează și mă face să uit de probleme mele zilnice, nu puține”.
Cursant: „Doresc să trăiesc o viață creativă”

Apoi, „caravana” Școlii de Arte Cluj urcă traseul invers cursului râului Someș, ajungând la Barajul hidroenergetic de la Tarnița, apoi la Mărișel și în fine, la renumita cascadă „Vălul miresii” de la Răchițele, acolo unde poetul Teofil Răchițeanu o nemurea, în stilu-i original, pe o placă de marmură: „Trecând pe-aici odată Dumnezeu, / Se-opri pe-această piatră aleasă,/ O lacrimă din ochiul Lui căzu / Și-acest crescu din ea: VĂL DE MIREASĂ”. Aici, uimiți de frumusețea locului – după ce d-na Răcean le-a dat sfaturi învățăceilor cum să „atace” pictural viziunea locului, ca peste tot pe parcursul periplului nostru – intrăm în dialog cu o clujeancă, și ea cursantă, însă în anul I al secției de grafică a Școlii de Arte Cluj, Florina Petruneac. Aceasta, educator de profesie, absolventă a Facultății de Psihologie din Cluj-Napoca și componentă a unei familii cu mai mulți artiști mărturisește că e atrasă dintotdeauna de acest domeniu: „Pentru mine desenul nu este doar desen în sine. Eu doresc să trăiesc o viață creativă, artistică. Cred că tot mai mult, pe măsură ce mă descopăr, trăiesc din ce în ce mai creativ. La mine nu e vorba de evadare din realitate, ci e o formă de exprimare, iar grafica -un pas spre ceva ce-mi doresc să predau copiilor, o combinație între desen și educație, rezultând un fel de terapie prin artă”. Periplul cursanților și experților a continuat apoi cu parcurgerea, pe un alt traseu, a altor zeci, poate o sută de kilometri, spre „tabăra de bază” din localitatea Șutu, comuna Ciurila trecând prin Huedin, Izvorul Crișului și încheindu-se cu o nouă ședință foto la luciul lacului „Laguna albastră” din Aghireș.

Iar la finalul taberei, pe data de 7 iulie, prezentarea lucrărilor, făcute în prezența inițiatorului proiectului, dl. Vasile Corpodean, managerul Școlii de Arte „Tudor Jarda” Cluj, s-a desfășurat într-un loc mirific: „faleza” care desparte două lacuri de pescuit din comuna Ciurila. „Pot spune că lucrările prezentate de participanții la tabără depășesc, din punctul de vedere al realizării tehnice, tot ce am întreprins până azi în domeniu – și acest lucru nu poate decât să ne încânte și să ne dea siguranța că printre noi cresc viitori artiști adevărați”, ne-a declarat domnia sa.


http://gazetadecluj.ro/apa-la-cluj-sau-fabulosul-traseu-al-apei-la-tabara-de-pictura/


Prima pagină | ADMITERE | Galeria "55" | Galeria ”ARTE” | Galeria "Carol Pop de Szathmari" | Evenimente | Revista ”ARTE” | BROȘURA "MAKING OF" | ANSAMBLUL POPULAR "VATRĂ DE DOR" | Linkuri către instituții partenere | Contact