Școala Populară De Arte Tudor Jarda Cluj
SECȚIILE NOASTRE Prima pagină | ADMITERE | Galeria "55" | Galeria ”ARTE” | Galeria "Carol Pop de Szathmari" | Evenimente | Revista ”ARTE” | BROȘURA "MAKING OF" | ANSAMBLUL POPULAR "VATRĂ DE DOR" | Linkuri către instituții partenere | Contact
EXAMENE - PROGRAMĂRI EXAMENE - REZULTATE AUDIȚII MUZICALE ORARE PLANIFICARE TEORIE MUZICALĂ ACTIVITĂȚI LUNARE FACEBOOK - FABRICA DE CULTURĂ CLUJ REVISTA ARTE CATALOGUL ARTELOR NOU! CALENDAR CULTURAL OFERTĂ EDUCAȚIONALĂ REPARTIZAREA SĂLILOR REPARTIZAREA CURSANȚILOR IMAGINI MANIFESTĂRI CULTURALE MUZICĂ ARTE VIZUALE COREGRAFIE ARTĂ DRAMATICĂ PROIECTUL JOC POPULAR CLUJEAN SECȚII EXTERNE CERTIFICARE ISO 9001/2008, BUGET PROGRAM AUDIENTE PROGRAME ANALITICE CURSURI STRUCTURA ANULUI EDUCAȚIONAL TIPIZATE DIPLOME PRIETENII ARTELOR PARTENERI ȘI COLABORATORI LEGISLAȚIE UTILĂ ȘI REGULAMENTE APARITII IN PRESA CONCURSURI, FESTIVALURI, TABERE PROPRII IMAGINI ȘCOALA DE ARTE CLUJ
Prima pagină » APARITII IN PRESA » "De Mărțișor, povestea muzicii ușoare clujene, relatată de cei care pun umărul la promovarea ei!" - apariție în Gazeta de Cluj

"De Mărțișor, povestea muzicii ușoare clujene, relatată de cei care pun umărul la promovarea ei!" - apariție în Gazeta de Cluj


Spre deosebire de alte zone ale țării, unde s-a “mâncat muzică ușoară pe pâine”, niciodată în istoria sa Clujul nu a excelat printr-o producție ieșită din comun de interpreți de muzică ușoară, exceptându-i poate pe Stela Enache, Sanda Sîntu, Angela Moldovan, Sanda Pop Vilmanyi, Mirela Lucaciu și puțini alții… Însă, grație eforturilor dascălilor actuali ai Școlii populare de Arte “Tudor Jarda”, în această adevărată “Fabrică de Cultură” încep să se ridice, cu curaj, destule nume feminine – pe care iată, de acest “Mărțișor” vi le prezentăm.


Clujul și istoria lui în domeniul muzicii ușoare

Înainte de a pătrunde în actualitatea muzicii ușoare clujene l-am abordat pe dl. profesor Mihai Ghircoiaș, muzician și compozitor, o adevărată somitate în materie, cel care de-a lungul celor trei decenii și jumătate de activitate la Școala Populară de Arte „Tudor Jarda” a fost profesor de pian, acompaniament, muzică ușoară, teoria muzicii și de orgă electronică, iar sub oblăduirea lui au crescut toate valorile din domeniu ale Clujului din istoria sa recentă. Mărturisește acesta, după ce îmi ceruse – ca un profesor care se respectă – să se documenteze puțin asupra subiectului: „Clujul nostru, ca veche așezare medievală, a inițiat și cuprins treptat tradiții culturale specifice continentului european, iar marea și necesara cultură a divertismentului muzical s-a manifestat și la Cluj, mai ales în perioada interbelică a secolului XX. Vorbim de perioada lui George Sbârcea, renumitul compozitor clujean, critic muzical și scriitor, autorul piesei „Ionel, Ionelule”, semnată cu pseudonimul Claude Romano. După 1950, o dată cu inființarea Școlilor populare de artă, muzica lejeră, accesibilă tuturor, a devenit tradiție, instrumentală sau vocală. În anii 1970-1980 la Școala Populară de Artă, profesori bine pregătiți, admirabil dedicați au atras nenumărați melomani, de toate vârstele, spre marea muzică a divertismentului, rapid diversificat spre multele genuri impuse în toată lumea occidentală (de la operetă, romanță, jazz la toare genurile muzicii ușoare – rock, pop, blues, folk, country). Și-i menționez aici pe Cristina Maria Jiman, Valer Sorescu, Vasile Boldor, care au format multe generații de soliști de muzică ușoară. Dintre cele mai cunoscute interprete formate la Cluj este deseori amintită Stela Enache. Studiind la Conservatorul de Muzica „Gh. Dima”, a urmat o carieră remarcabilă, națională și internațională, alături și pentru alesul compozitor Florin Bogardo (1942-2009). De asemenea, Sanda Sîntu este alteori cu drag menționată de toți cei care au cântat cu ea, din anii de studenție până azi. În anii 1980 s-a afirmat la nivel național Mirela Lucaciu, la diferite festivaluri, în special la Mamaia”. După 1990 – arată profesorul – odată cu progresul tehnic al ascultării și producerii muzicii, s-a încercat în mod special menținerea, lărgirea și aprofundarea interesului pentru genul muzicii ușoare (cu toate subgenurile ei). Clujul cultural-muzical cosmopolit, de o complexitate etnică recunsocută, cu influențe istorice austro-ungare, a produs mai ales instrumentiști foarte cunoscuți, rămași acasă sau afirmați în țară și în lume. Iar școala pedagogică clujeană de canto, dominată de marea tradiție clasic-romantică, a impus, din păcate, destul de puține talente reale în acest domeniu atât de plăcut dar aparent superficial al muzicii ușoare. Neuitata Angela Moldovan (1927-2013), cea care interpreta într-o manieră impresionantă piesele „La oglindă” sau „Țărăncuță, țărăncuță”, a rămas definitiv în memoria marilor profesori clujeni. Explică în continuare prof. Ghircoiaș: „Și după 1990 cei menționați anterior, profesori de largă deschidere stilistică, Cristina Maxim Jiman, Valer Sorescu, Vasile Boldor au format multe generații de soliști de muzică ușoară: Sanda Pop Vilmanyi, Călin Goia (Voltaj), Cristina Rus (ex Blondi), Camelia Fărăgau (De La Funk, Puzzle), Andreea Văsuț (The Glass Fish). Pedagogia de canto a muzicii ușoare a fost continuată cu mare probitate artistică de profesorii Sorin Lupu, Lavinia Bocu, Tûnde Petrovici, Silvia Codrescu, Cristina Pătrașcu Nagy, îndeosebi după primirea și începutul transformării miraculoase, după 2008, a sediului – inițial o ruină! – al Școlii de Arte „Tudor Jarda”, grație „tripletei de aur” Vasile Corpodean, Marius Moldovan și Dorina Taloș. Ca repertoriu în muzica ușoară, după câteva decenii de experiență pedagogică pot aprecia că tinerii preferă piesele care le plac, de orice gen, după o primă audiție. Reluate, le vor rămâne dragi și vor insista să le ȋnvețe așa cum sunt scrise, fără adaptări spre simplitate”. Remarc în ochii profesorului, mascați întrucâtva de lentilele ochelarilor, multă melancolie. Își adaugă apoi crezul său profesional, intuind în vorbele sale și o ironie la adresa multor piese ce compun muzica noastră contemporană: „Ca profesor, voi continua până la sfârșit să cred în primul nume al muzicii – melodia. Fără aceasta nu se poate vorbi de tot ceea ce ȋnțelegem prin arta sunetelor. Al doilea nume al MUZICII este ritmul. Acela fixează trăsăturile ȋn timp ale melodiei. Fără el, portretul melodic nu are contur. Culorile instrumentale și tăria de execuție completează tabloul de înțelegere a acestei cu adevarat universală, a patra arta, a sunetelor”!

„Fetele pot cânta pe cele mai mari scene ale țării – și nu numai”!

O întâlnesc apoi pe d-na Tûnde Petrovici, coordonatoarea clasei de canto muzică ușoară a Școlii de Arte Cluj, cea care produce, practic, vedetele Clujului în domeniu. Absolventă a Academiei de Muzică „Gh. Dima”, posesoare a unui master, aceasta mărturisește că a preluat acest curs prin 2010, când încă metodele de predare a „materiei” – muzica ușoară – nu erau îndeajuns edificate. Dar existau și atunci – și acum – talente pentru care s-a zbătut să le învețe tot ce trebuie să facă pe scenă, pe lângă chestiunile de voce, repertoriu și să le aducă în prim planul acestui gen de spectacole. Mărturisește aceasta: ”În anii de profesie de până acum, de la Școala de Arte, am avut câteva talente care au avut rezultate deosebite în cadrul evenimentelor Clujului – și nu numai, referindu-mă aici la festivalurile naționale. De pildă, din rândul băieților îi pot menționa pe Horia Ciotlăuș – câștigător al multor trofee – de asemenea, pe Cătălin Marian, o voce extraordinară dar și pe Mihai Ursu sau Cristian Jimborean – care actualmente cântă în Germania. Dintre fetele care au absolvit cursul școlii noastre le amintesc pe Melania Tiponuț, lansată deja de o celebră casă de discuri, care participă, cu succes, la evenimente din Marea Britanie… Cât despre actualele soliste ale noastre acestea sunt acompaniate de trupa „Recovered”, coordonată de un vechi și experimentat artist, Rareș Suciu – care i-a acompaniat pe mulți din marii cântăreți actuali ai țării – dar și de alți tineri talentați, componenți ai formației”. Nu-și încheie fraza și în sala de curs, unde purtăm discuția, apare Mădălina Rusu – supranumită „Vocea” – o tânără în vârstă de 19 ani, studentă în informatică, câștigătoare a unor importante festivaluri naționale, la Satu-Mare, Slatina, Arad și participantă, cu succes, la un cunoscut concurs televizat. O caracterizează, instantaneu, în timp ce Mădălina își ascultă profesoara, în picioare, asemeni unei școlărițe: „Mădălina are o voce înnăscută pentru pop-rock, cu valențe multiple, ambitus de excepție și atitudine perfect adecvată repertoriului pe care-l alegem împreună. Ca mentor al ei îmi exprim speranța că va ajunge departe”. Chestionată să-mi spună câte ceva despre ea, Mădălina mărturisește: „Am cântat și am făcut turnee prin țară și cu o trupă, „Funk`e Fetish”, unde m-am familiarizat întrucâtva și cu scena. De obicei muzica este elementul care mă ajută să ies din rutina cotidiană și încerc să îmi exprim, pe scenă, toate frustrările din viață – eu fiind o persoană timidă. Așa că mi se pare potrivită o frază a lui John Lennon: „Eu strigam după ajutor iar oamenii aplaudau”.” Își face apariția și Rareș Suciu, coordonatorul trupei „Recovered”. Ușor stânjenit, fiindcă mediul în care se simte în largul său e muzica, nu vorbele. Vorbește totuși, cu plăcere, despre solistele d-nei Petrovici: „Acompaniez aceste fete din 2012 – 2013, în calitate de coordonator al cursului de corepetiție muzică ușoară. Și, pe baza experienței pe care o am, în domeniu, consider că acestea ar putea cânta fără nico reținere pe cele mai mari scene muzicale din România – și nu numai. Și, ca dovadă, Mădălina Rusu, Lavinia Adam, Carmen Azoiței – dar și cele mai noi – Kriszta Fazekas, Szekely Marta, Ana Maria Blaga, Bardan Isabelle, o tânără născută în Spania, au o ascensiune frumoasă. Mai sunt destule nume noi care grație dăruirii d-nei Petrovici Tûnde sper să fie văzute, curând, pe marile scene”…

Încă o „salbă” de soliste

În continuare d-na Petrovici face o trecere în revistă a personalității altor soliste talentate din cadrul „Fabricii de Cultură”: „Aș vrea să vorbesc puțin de Carmen Azoiței. Când s-a prezentat la admitere, aceasta se afla într-un lung șir de candidați iar vocea ei m-a trezit, efectiv, din somnolența în care mă aruncaseră ceilalți competitori. Avea o voce unică, pe atunci încă neșlefuită, și un „auz” necizelat. Din fericire „tratamentul” ei a venit într-una din taberele muzicale organizate de Școala de Arte unde făcea progrese vizibile. Iar punctul culminant a fost atins de Carmen la o tabără când, la un curs opțional de teatru și-a descoperit un alt talent ascuns, arta actoriei, dezvoltând o mimică și un joc remarcabil de scenă”. Apoi vorbește despre alte două tinere de excepție, Ilinca Ghircoiaș și Fazekas Kriszta, ambele cu „voci lirice”, sensibilități aparte și un repertoriu bogat. „Ilinca e o voce specială – însă deocamdată cu o prezență prea modestă și simplă pe scenă – aspect la care mai avem de lucrat, însă, în schimb, Fazekas e mult mai exuberantă. Dar ambele dețin premii importante muzicale și sunt sigură că le așteaptă un viitor frumos: Ilinca Ghircoiaș a obținut un premiu important, în 2015, la Concursul Național „In memoriam Vasile Veselovschi” și la Cernăuți (Ucraina), premiul II, în 2016, iar Kriszta, pe lângă premiile obținute în țară a câștigat trofee și în Ungaria și Slovacia”. Descrie, în continare, un alt mare talent al școlii – care ridică, efectiv, săli în picioare – Lavinia Adam: „Am preluat-o pe Lavinia în anul III, nu părea foarte înzestrată. Dar, spre marea noastră surprindere – posedând și multă ambiție – a reușit să progreseze uimitor și să aibă ulterior evoluții extraordinare. Aparent are o voce aerată, părând a-l face pe ascultător să creadă că are probleme de „emisie”, când de fapt acesta este timbrul ei, special, prin care se diferențiază de ceilalți. De asemenea, la evoluția ei remarcabilă contribuie intensitatea și volumul vocii sale, mai ales atunci când abordează piesele de „of și dor” din repertoriul românesc. Cum era și firesc, deține, la rândul ei, câteva trofee dobândite la importante concursuri”. Își încheie, apoi, d-na Petrovici pledoaria pentru muzica ușoară clujeană: „Astfel, pentru că nu există o secție de muzică ușoară în cadrul Academiei clujene de muzică rolul de pepinieră de talente l-a preluat Școala Populară de Arte „Tudor Jarda” iar noi sper că suplinim bine această treabă! Iar la nivelul municipiului și județului există o mulțime de evenimente de gen, astfel că prin promovarea calității – nu a cantității – și a unui repertoriu bine ales începem să ne impunem, pe zi ce trece, din ce în ce mai mult. De asemenea, considerăm că e o datorie de onoare să promovăm repertoriul românesc, acesta dispunând de o varietate atât de mare de piese.

Sorin Grecu


http://gazetadecluj.ro/de-martisor-povestea-muzicii-usoare-clujene-relatata-de-cei-care-pun-umarul-la-promovarea-ei/


Prima pagină | ADMITERE | Galeria "55" | Galeria ”ARTE” | Galeria "Carol Pop de Szathmari" | Evenimente | Revista ”ARTE” | BROȘURA "MAKING OF" | ANSAMBLUL POPULAR "VATRĂ DE DOR" | Linkuri către instituții partenere | Contact