Școala Populară De Arte Tudor Jarda Cluj
SECȚIILE NOASTRE Prima pagină | ADMITERE | Galeria "55" | Galeria ”ARTE” | Galeria "Carol Pop de Szathmari" | Evenimente | Revista ”ARTE” | BROȘURA "MAKING OF" | ANSAMBLUL POPULAR "VATRĂ DE DOR" | Linkuri către instituții partenere | Contact
EXAMENE - PROGRAMĂRI EXAMENE - REZULTATE AUDIȚII MUZICALE ORARE PLANIFICARE TEORIE MUZICALĂ ACTIVITĂȚI LUNARE FACEBOOK - FABRICA DE CULTURĂ CLUJ REVISTA ARTE CATALOGUL ARTELOR NOU! CALENDAR CULTURAL OFERTĂ EDUCAȚIONALĂ REPARTIZAREA SĂLILOR REPARTIZAREA CURSANȚILOR IMAGINI MANIFESTĂRI CULTURALE MUZICĂ ARTE VIZUALE COREGRAFIE ARTĂ DRAMATICĂ PROIECTUL JOC POPULAR CLUJEAN SECȚII EXTERNE CERTIFICARE ISO 9001/2008, BUGET PROGRAM AUDIENTE PROGRAME ANALITICE CURSURI STRUCTURA ANULUI EDUCAȚIONAL TIPIZATE DIPLOME PRIETENII ARTELOR PARTENERI ȘI COLABORATORI LEGISLAȚIE UTILĂ ȘI REGULAMENTE APARITII IN PRESA CONCURSURI, FESTIVALURI, TABERE PROPRII IMAGINI ȘCOALA DE ARTE CLUJ
Prima pagină » Evenimente » TRASEUL TABEREI DE CREAȚIE "LEMN A LA CLUJ"

TRASEUL TABEREI DE CREAȚIE "LEMN A LA CLUJ"

O nouă tabără de creație, marca Școala de Arte Cluj: „Lemn á la Cluj” – sau promovarea unor obiective care au la bază lemnul!

Marți, 7 august 2018, cursanții secțiilor de arte vizuale ale secțiilor externe Turda și Câmpia Turzii  au pornit într-o călătorie de documentare, la mai multe obiective cultural-turistice ale județului, care au la bază lemnul. Astfel, după „Traseul Apei” de anul trecut, materializat printr-o expoziție de excepție - „Traseul lemnului”, care va avea o finalitate asemănătoare, a început la Cluj-Napoca, la Secția în aer liber a Muzeului Etnografic al Transilvaniei din parcul Hoia, o excursie documentară. Încă de la primele ore ale dimineții, cei 26 de cursanți ai Școlii de Arte Cluj - îndrumați de dl. Vasile Corpodean, managerul instituției și, din punct de vedere artistic, de d-na Felicia Răcean, coordonatoarea cursurilor de arte vizuale ale secțiilor externe Turda și Câmpia Turzii – au vizitat bisericile din lemn aflate la liziera pădurii Hoia. Minute în șir cursanții au făcut schițe și fotografii, bisericuței de lemn din Cizer, ridicată de Horea în 1733, unul din cele mai importante monumente de arhitectură de lemn din România și celei din Petrindu, realizată în 1612 de către Dumitru Ispas din Gilău – recent restaurate și redate circuitului turistic. Bisericuțele - ca de altfel și celelalte obiective ce au fost vizitate, fotografiate sau schițate pe tot parcursul „Traseului Lemnului”– au constituit, pe data de 8 august, obiectul muncii artiștilor amatori în cadrul taberei de creație, instalată în atelierul d-nei Felicia Răcean. În zilele de 9 și 10 august au fost transferate în propriile ateliere ale cursanților, unde aceștia s-au ocupat cu finisarea lucrărilor. Urmând ca, exact la debutul viitorului an educațional, noua expoziție, cu câte două lucrări ale fiecărui participant să-și urmeze, la rândul său, traseul său de sine stătător în mințile și sufletul publicului... 

De acolo, grupul cursanților Școlii de Arte Cluj s-a îndreptat spre Munții Apuseni, „patria lemnului”, dar nu înainte de a se documenta în atelierul renumitului meșter în lemn Ștefan Bara, din Huedin,  profesor la Clubul Copiilor din Huedin - autorul unor troițe și al altor lucrări în lemn, în Huedin și în Filduri (județul Sălaj). Acolo, în atelierul său din cadrul Clubului Copiilor, acesta le-a vorbit vizitatorilor despre miracolul lemnului – cursanții fiind axați pe pictură și grafică – prezentându-le mai multe lucrări emblematice de-ale domniei sale și ale elevilor săi, printre ele detașându-se al doilea exemplar al unei porți de Fildu, în miniatură, pe care oficialitățile i-au oferit-o lui Ceaușescu, în 1978, cu ocazia unei vizite făcute de către acesta în zonă. Apoi, domnia sa a fost cel care i-a însoțit pe cursanți, în călătoria lor ințiatică prin „patria lemnului”, dându-le explicații -extrem de pertinente - despre fiecare obiectiv vizitat de către aceștia.

În continuare, grupul de cursanți și experți ai Școlii de Arte Cluj  a vizitat Complexul Muzeal „Octavian Goga” din Ciucea, iar punctele de interes ale acestora au fost studierea părților din lemn ale structurilor clădirilor, mobilierului sau ramelor tablourilor, precum și vizitarea Expoziției Taberei de Vară  a secțiilor externe de arte vizuale Turda și Câmpia Turzii ale Școlii Populare de Artă “Tudor Jarda” din Cluj-Napoca. Asta, pentru că o parte a cursanților, deși expozanți, n-au ajuns pe 17 iulie 2018 la Ciucea, când a avut loc vernisajul. “Am studiat cu toții, cu mare atenție, scrinul lui Avram Iancu, mobilierul vechi al castelului, dantelăria de lemn a mobilierului, precum și biserica de lemn din incintă. Am fost plăcut impresionați de scara interioară a clădirii principale a castelului, sculpturile de la ramele tablourilor - vechi de 100-200 și chiar 400 de ani, cea a anonimului olandez - rama excepțională a imensului portret al Veturiei Goga, realizat de Camil Ressu, dar și lambriurile sau ușile elegante de la glasvanduri. În Casa Albă  am studiat de asemenea aceste elemente iar apoi, urcând dealul, bisericuța de lemn ce datează din anul 1576, splendidă lucrare arhitectonică - având doar patru “surori” de acest gen pe teritoriul țării”, ne-a mărturisit, impresionată, d-na Felicia Răcean.  Pe traseu, un talentat cursant al secției din Câmpia Turzii, Flavius Bendreș, 17 ani, ne-a făcut o confesiune referitoare la acest traseu al lemnului: “Sunt elev la secția informatică a liceului “Pavel Dan”, Câmpia Turzii  și am mai fost prezent într-o tabără a Școlii de Arte din Suceava, trimis de Școala de Arte Cluj. Totodată am participat și la tabăra de la Săcuieu de la începutul acestui an. După părerea mea lemnul reprezintă o sursă de inspirație, pentru că-mi place să pictez copaci, structurile lor și să apară pe pânză impresia de lemn, a copacului, a trunchiului. Și de acolo vin toate derivatele lemnului: monumente, case vechi, obiecte. De mic mi-a plăcut să pictez, dar după ce-am câștigat primul premiu, atunci mi-am zis: “Merge”! Și am continuat!” O chestionez apoi pe d-na Cecilia Rusu, o cursantă cu totul atipică, artist deja consacrat, având zeci de expoziții deschise în Occident, sosită în tabără cu o lună înainte de o “personală” la Cannes. Mărturisește aceasta, la rândul său: “Lemnul îmi trezește stări emoționale intense, îmi stimulează creativitatea și îmi produce o stare constantă de vitalitate pe care o să încerc să o surprind cât mai bine pe pânză, având ca sursă de inspirație obiectivele culturale vizitate”.

Un alt obiectiv vizitat de către cursanți și de experți a fost vâltoarea de la Drăgan, situată în gospodăria Amaliei Popa, o țărancă în vârstă de 73 de ani. “Vâltoarea nu are prea multă apă acum, nu funcționează, dar când este apă din belșug lucrez împreună cu băiatul meu – născut în 1970 – și spălăm rufele, covoarele, cergile și obiectele de îmbrăcăminte ale tuturor locuitorilor din zonă”, explică aceasta. Purcedem apoi la următorul obiectiv, vâltoarea și moara de apă din Bologa, situată în proximitatea Cetății Bologa, “Moara Jenii”, după numele vechii proprietărese. Actualmente moara e-n reparație, dar cursanții au ocazia să fotografieze piesele arhaice, dezmembrate, vechi de sute de ani ale morii - și să se răcorească în apa cristalină, care umple din belșug vâltoarea. Un alt obiectiv vizitat apoi este renumitul Muzeu particular Vincze – Kecskes din Sâncraiu, amenajat într-o proprietate mai veche construită în 1850 și folosită de familie ca bucătărie de vară, depozit de lemne și de cereale. Impresionați, îl vizităm, la concurență cu câteva zeci de turiști din Slovacia care au coborât dintr-un autocar și care fac poze tuturor elementelor de artă ale porților sculptate. Ajungem, în fine și-n Călățele, ultimul nostru obiectiv – asta pentru că s-a făcut deja târziu - mai precis în cimitirul localității, unde avem ocazia să admirăm și un gorun, vechi de 200 de ani, martor tăcut al vremurilor, de o mărime apreciabilă – circumferința sa fiind cuprinsă, cu mare dificultate, de patru persoane. Expoziția, având lucrările realizate cu tema „Lemn á la Cluj” va fi vernisată în data de 1 octombrie, la deschiderea anului educațional, la Școala de Arte Cluj, când, în curtea școlii se va planta un ștejărel adus din raionul Hîncești, din Republica Moldova, raion înfrățit cu județul Cluj.

 

 Pornim spre Cluj-Napoca și Turda, conștienți că expoziția ce va rezulta din această rodnică ieșire pe teren va fi timp de un an admirată de public, până când, în 2019, va fi abordată o nouă temă generoasă de lucru, „Piatra á la Cluj”. Fără îndoială,  un alt parcurs, la fel de impetuos, al cursanților Școlii de Arte Cluj spre alte obiective cultural-turistice de interes de pe raza județului, spre a le face cunoscute, prin artă, țării întregi – și nu numai... 

TRASEUL TABEREI DE CREAȚIE

 

TRASEUL TABEREI DE CREAȚIE

TRASEUL TABEREI DE CREAȚIE

TRASEUL TABEREI DE CREAȚIE

 

TRASEUL TABEREI DE CREAȚIE

TRASEUL TABEREI DE CREAȚIE


Prima pagină | ADMITERE | Galeria "55" | Galeria ”ARTE” | Galeria "Carol Pop de Szathmari" | Evenimente | Revista ”ARTE” | BROȘURA "MAKING OF" | ANSAMBLUL POPULAR "VATRĂ DE DOR" | Linkuri către instituții partenere | Contact