Școala Populară De Arte Tudor Jarda Cluj
SECȚIILE NOASTRE Prima pagină | ADMITERE | Galeria "55" | Galeria ”ARTE” | Galeria "Carol Pop de Szathmari" | Evenimente | Revista ”ARTE” | BROȘURA "MAKING OF" | ANSAMBLUL POPULAR "VATRĂ DE DOR" | Linkuri către instituții partenere | Contact
EXAMENE - PROGRAMĂRI EXAMENE - REZULTATE AUDIȚII MUZICALE ORARE PLANIFICARE TEORIE MUZICALĂ ACTIVITĂȚI LUNARE FACEBOOK - FABRICA DE CULTURĂ CLUJ REVISTA ARTE CATALOGUL ARTELOR NOU! CALENDAR CULTURAL OFERTĂ EDUCAȚIONALĂ REPARTIZAREA SĂLILOR REPARTIZAREA CURSANȚILOR IMAGINI MANIFESTĂRI CULTURALE MUZICĂ ARTE VIZUALE COREGRAFIE ARTĂ DRAMATICĂ PROIECTUL JOC POPULAR CLUJEAN SECȚII EXTERNE CERTIFICARE ISO 9001/2008, BUGET PROGRAM AUDIENTE PROGRAME ANALITICE CURSURI STRUCTURA ANULUI EDUCAȚIONAL TIPIZATE DIPLOME PRIETENII ARTELOR PARTENERI ȘI COLABORATORI LEGISLAȚIE UTILĂ ȘI REGULAMENTE APARITII IN PRESA CONCURSURI, FESTIVALURI, TABERE PROPRII IMAGINI ȘCOALA DE ARTE CLUJ
Prima pagină » Evenimente » ZIUA LIMBII ROMÂNE SĂRBĂTORITĂ LA HÎNCEȘTI, REPUBLICA MOLDOVA

ZIUA LIMBII ROMÂNE SĂRBĂTORITĂ LA HÎNCEȘTI, REPUBLICA MOLDOVA

În data de 31 august 2018, cu ocazia celebrării Sărbătorii Naționale ”Limba Noastră cea Română”, conducerea Consiliului Județean Cluj, în frunte cu domnul Alin Tișe, împreună cu alți reprezentanți ai județului și alături de delegația Școlii Populare de Arte „Tudor Jarda” din Cluj – Napoca au participat la o serie de evenimente culturale la Casa de cultură din raionul Hîncești, al Republicii Moldova. Așezat într-un amfiteatru natural,  Hîncești, raion al Republicii Moldova și oraș înfrățit cu județul Cluj – Napoca, poartă actuala denumire începând cu anul 1990.

Cadrul festiv al spațiului interior al Casei de Cultură invită publicul iubitor de istorie și patrie, să sărbătorească Ziua Limbii Române.  Amintindu-l pe Vasile Alecsandri, acesta considera că „limba este tezaurul cel mai prețios pe care-l moștenesc copiii de la părinți, depozitul sacru lăsat de generațiile trecute”.  Între oficialitățile prezente în sală, care au trecut „Prutul cu inima”, remarcăm prezența domnului senator Viorel Badea, a domnului Alin Tișe, președintele Consiliului Județean Cluj, a domnului Marius Mânzat, vicepreședintele Consiliului Județean Cluj, a doamnei Ramona Moldovan, director al Asociației Produs de Cluj, a domnului manager al Școlii Populare de Arte, Vasile Corpodean, a domnului director Marius Moldovan, onorând astfel invitația domnului Ghenadie Buza, președintele raionului Hîncești, a doamnei Vera Tănase, vicepreședintele raionului Hîncești și a domnului Cornei Dumitru, vicepreședintele raionului Hîncești.  Din punct de vedere istoric, la data de 31 august 1990, limba noastră cea română a fost celebrată pentru prima dată ca sărbătoare legală în Republica Moldova. Ziua Limbii Române a fost marcată de evenimente artistice și culturale. Pornind de la aprecierea lui Nichita Stănescu, prin care acesta considera că „A vorbi despre limba în care gândești este ca o zi de sărbătoare”, ziua de 31 august 2018 este deschisă printr-un discurs susținut de către doamna Lupaș Daniela și de către domnul Ciotleuș Claudiu, expert al Școlii Populare de Arte „Tudor Jarda”, cu un accent evident pe ideea de înfrățire și cooperare transfrontalieră între Consiliul din România și Moldova.

Spectacolul a debutat cu interpretări de muzică ușoară. Microrecitalurile susținute de cursantele Școlii Populare de Arte Cluj, secția au fost întâmpinate cu ropote de aplauze.Cursantele Școlii Populare de Artă, coordonate de Doamna Expert Petrovici Tunde, respectiv Azoiței Carmen, Oltean Alexandra, Maria Suciu și Blaga Anamaria, au interpretat piese din repertoriul național, din respect pentru limbă și pentru această zi, subliniind astfel importanța zilei de 31 august.    

Spectacolul de joc popular  a continuat seria de manifestări dedicate zilei Limbii Române.  Ansamblul folcloric „Vatră de dor” este format din cursanți și absolvenți ai cursului de Joc popular din cadrul instituției, sub conducerea coregrafică a instructorului Viorel Dragomir. Acompaniat fiind de către Taraful „Vatră de dor”, Ansamblul folcloric „Fiii Cocului” din Pădureni, secția externă Joc Popular Cluj, sub conducerea domnului instructor Vasile Songoti și Ansamblul folcloric „Vatră de dor” au prezentat suite de jocuri din Câmpia Transilvaniei, din zona Codrului și Dealurile Clujului. Ansamblul folcloric prezintă o versiune stilizată a dansului tradițional ce accentuează momentele principale, dansurile tradiționale și momentele muzicale instrumentale, caracteristice zonei pe care o reprezintă. Jocul popular, dansurile populare exprimă esența literaturii populare a unui popor. Originea jocului popular al Ansamblului „Vatră de dor” trebuie căutată în istoria folclorului, încă din cele mai vechi timpuri, jocurile fiind însoțite de acompaniament muzical, de bătăi din palme, de chiuituri, fiind o sursă inepuizabilă de transmitere a unei părți din folclorul autentic. Dansurile populare românești fac parte din familia de dansuri balcano – carpatice și se disting prin formă, cadență și poziție. Din punct de vedere istoric, fiind forme de artă, jocul și dansul au fost practicate din timpuri arhaice în cadrul ceremoniilor religioase, de celebrare a naturii sau a victoriilor în luptă. Dansurile populare ale cursanților Școlii Populare de Arte „Tudor Jarda” din Cluj –Napoca sunt variate ca manieră, cadență și ritm, exprimând tradițiile și obiceiurile fiecărei regiuni. Jocurile aduc o bogăție artistică inestinabilă, variată, care cuprinde atât dansuri simple, cât și îndrăznețe.

Pornind de la versurile poetului basarabean, Dumitru Matcovschi care a scris poezia „Limba maternă”, sintetizând perfect semnificația limbii române:  ”Limba maternă, ca floarea eternă / De busuioc și de dor / Dor de țărâne, de doine bătrâne , / De freamătul codrilor”, spectacolul se încheie apoteotic cu o suită de cântece patriotice dedicate tuturor celor prezenți, cu un succes răsunător. Limba română, cu forța sa expresivă, definind identitatea, a fost celebrată în scrieri și lăsată moștenire urmașilor. O parte din repertoriul autentic al cursanților Școlii Populare de Arte „Tudor Jarda”, prezentat publicului în seara zilei de 31 august, a fost păstrat în scrieri sau prin viu grai, alcătuind folclorul autentic românesc.

Un moment aparte, demn de a fi menționat este expoziția de produse tradițonale și meșteșugărești ale Asociației Produs de Hâncești și ale Asociației Produs de Cluj, entitate ce funcționează sub autoritatea Consiliului Județean Cluj. Conform aprecierilor domnului Alin Tișe, vis-a-vis de eveniment, subliniem: ” Târgul Produs de Cluj trece Prutul, pentru prima dată, și va sărbători la Hîncești Limba noastră cea română și Centenarul Marii Uniri alături de oameni care sunt parte a României Mari chiar dacă hotarele de astăzi îi situează în altă țară. Suntem bucuroși să facem cunoscut o parte a ceea ce înseamnă târgul Produs de Cluj și în Republica Moldova, un pas firesc în relațiile pe care le avem deja cu autoritățile din raionul Hîncești. ” Alăturarea în același context a produselor autentice confirmă legătura care există între Cluj și Hâncești, expoziția denotând un firesc demers în relațiile care există între cele două orașe. La eveniment  au participat zece artizani și producători clujeni, care au expus costume populare din zona Transilvaniei, țesături, obiecte de marochinărie, bijuterii autentice, lucrate manual, uleiuri și țuică. Între expozanți o regăsim pe doamna Gavriș Elvira, profesor expert al Școlii Populare de Arte Tudor Jarda din Cluj – Napoca și membră a Academiei de Arte Tradiționale din România. Porturile trandiționale din zona Transilvaniei, iile autentice cu umăr, cu motive geometrice tradiționale sau inspirate din natură, executate într-un registru stilizat, confecționate din in sunt doar o parte din piesele expuse de doamna Expert Gavriș Elvira, în timp ce între produsele tradiționale din Hâncești întâlnim ii cu altiță, respectiv broderia care acoperă umărul și conferă o notă de autenticitate zonală piesei expuse. Simbol al identității și creativității populare românești, iia încifrează în ornamente marca identitară românească, transmisă din generație în generație.                                                                                     

Onorând invitația gazdelor, periplul călătoriei continuă în interiorul Complexului istorico - arhitectural Manuc Bey, ansamblu ce cuprinde Palatul lui Manuc, Casa vechilului, Clădirea contesei, Castelul de vânătoare și Turnul de veghe. La etajul palatului, cursanții secției de Pictură a Școlii Populare de Arte Tudor Jarda au expus o serie de lucrări cu tema  „Arta a la Cluj”, executate în taberele de creație, începând din anul 2009 și până în prezent. Prin lucrările expuse, cursanții aduc în prim-planul palatului conceput în spiritul clasicismului francez, lucrări ce tratează subiectul monumentelor istorice din județul Cluj, ca o punte de legătură între monumentele arhitecturale ale județului Cluj și complexul arhitectural Manuc Bey. Între lucrările expuse, amintim: „Castelul Banffy de la Bonțida”, cu complextul arhitectonic in stil Renascentist și Baroc, atent construite pe pânză de către Mihaela Cojocaru, „Cetatea lui Gelu de la Dăbâca”, „Biserica de lemn de la Nicula” ce include elemente arhitecturale, ca turnul de lemn de pe fațada vestică, „Biserica din Feleac” în stil gotic, ridicată cu sprijinul lui Ștefan cel Mare, lucrare a cursantului Martin Bozbics, „Biserica de lemn de la Ciucea” un studiu atent de linie și formă, printr-o compoziție în creion, semnat Călinean „Biserica armenească din Gherla”, monument istoric interpretat în nuanțe de griuri colorate, „Mormântul lui Mihai Viteazu”.

Între cursanții secției Pictură, care au expus lucrări de artă, amintim: Adina Târț Cătinaș, Albert Mezei, Camelia Fărcaș, Cecilia Rusu, Delia Petre, Dorina Gliga Graur, Dumitru Bojovski, Felicia Răcean, Ion Călinean, Ioan Coloji, Iosif Stegaru, Iuliana Pop, Ligia Drăgan, Marcela Oltean, Martin Bozbics, Mihaela Cojocaru, Mihaela Criste Pocol, Theodor Romilă, Vasile Marina, Violeta Pop Popescu.

Momente însuflețite au adus bucurie în sufletele celor prezenți care și-au exprimat, prin aplauze, zâmbete, strângeri de mâini, dragostea față de limba română. Poetul basarabean Aurel Ciocanu, în acest sens, scria, în poezia „ Și-n cuvinte-i primăvară”: „Avem o limbă mult frumoasă. / De cânți cu ea, de plângi – e dulce / Pe-a ei proverbe luminoase / Poeții fruntea vin să-și culce.”

 

ZIUA LIMBII ROMÂNE SĂRBĂTORITĂ LA HÎNCEȘTI, REPUBLICA MOLDOVA

ZIUA LIMBII ROMÂNE SĂRBĂTORITĂ LA HÎNCEȘTI, REPUBLICA MOLDOVA

ZIUA LIMBII ROMÂNE SĂRBĂTORITĂ LA HÎNCEȘTI, REPUBLICA MOLDOVA

ZIUA LIMBII ROMÂNE SĂRBĂTORITĂ LA HÎNCEȘTI, REPUBLICA MOLDOVA

ZIUA LIMBII ROMÂNE SĂRBĂTORITĂ LA HÎNCEȘTI, REPUBLICA MOLDOVA

ZIUA LIMBII ROMÂNE SĂRBĂTORITĂ LA HÎNCEȘTI, REPUBLICA MOLDOVA

ZIUA LIMBII ROMÂNE SĂRBĂTORITĂ LA HÎNCEȘTI, REPUBLICA MOLDOVA


Prima pagină | ADMITERE | Galeria "55" | Galeria ”ARTE” | Galeria "Carol Pop de Szathmari" | Evenimente | Revista ”ARTE” | BROȘURA "MAKING OF" | ANSAMBLUL POPULAR "VATRĂ DE DOR" | Linkuri către instituții partenere | Contact