Școala Populară De Arte Tudor Jarda Cluj
SECȚIILE NOASTRE Prima pagină | ADMITERE | Galeria "55" | Galeria ”ARTE” | Galeria "Carol Pop de Szathmari" | Evenimente | Revista ”ARTE” | BROȘURA "MAKING OF" | ANSAMBLUL FOLCLORIC “VATRĂ DE DOR” | Linkuri către instituții partenere | Contact
EXAMENE - PROGRAMĂRI EXAMENE - REZULTATE ORARE PLANIFICARE TEORIE MUZICALĂ PRODUCȚII DE CLASĂ ACTIVITĂȚI LUNARE FACEBOOK - FABRICA DE CULTURĂ CLUJ REVISTA ARTE CATALOGUL ARTELOR NOU! CALENDAR CULTURAL OFERTĂ EDUCAȚIONALĂ REPARTIZAREA SĂLILOR IMAGINI MANIFESTĂRI CULTURALE MUZICĂ ARTE VIZUALE COREGRAFIE ARTĂ DRAMATICĂ PROIECTUL JOC POPULAR CLUJEAN SECȚII EXTERNE CERTIFICARE ISO, BUGET PROGRAM AUDIENTE PROGRAME ANALITICE CURSURI STRUCTURA ANULUI EDUCAȚIONAL TIPIZATE DIPLOME PRIETENII ARTELOR PARTENERI ȘI COLABORATORI LEGISLAȚIE UTILĂ ȘI REGULAMENTE APARIȚII ÎN PRESĂ CONCURSURI, FESTIVALURI, TABERE PROPRII IMAGINI ȘCOALA DE ARTE CLUJ
Prima pagină » APARIȚII ÎN PRESĂ » “O englezoaică ajută fetele rrome din Sânpaul să urmeze cursul țesut-cusut de la Școala de Arte Cluj” - Apariție în Cluj.com

“O englezoaică ajută fetele rrome din Sânpaul să urmeze cursul țesut-cusut de la Școala de Arte Cluj” - Apariție în Cluj.com

O englezoaică ajută fetele rrome din Sânpaul să urmeze cursul țesut-cusut de la Școala de Arte Cluj

D-na Elvira Gavriș este originară din zona Bedeciu, situată la poalele Munților Apuseni, fiind totodată un mare meșter popular, creator de costume populare și membru al Academiei Artelor Tradiționale din România. Pasionată de meșteșugul pe care l-a dobândit din familie, domnia sa le transmite, de ani buni, cursanților de la Școala Populară de Arte „Tudor Jarda” din Cluj, cunoștințele sale, în cadrul unor foste sau actuale secții țesut-cusut ale Școlii de Arte: Bedeciu, Dej, Răchițele, Cluj-Napoca și Călățele – Dealu Negru.

Ne aflăm în cocheta și ultramoderna Galerie „Arte” a instituției, patronată de Consiliul Județean Cluj, situată pe strada Vasile Alecsandri, nr. 1, în plin centrul municipiului. Acolo, doamna Gavriș lucrează cu mai multe cursante de anul I, cărora li s-au adăugat și cursante din anii superiori. Totul, de dragul folosirii cât mai eficiente a timpului, în situația în care zeci de doamne, având cele mai diferite profesii, se ambiționează să urmeze acest curs pentru ca la absolvire să fie capabile să-și coase singure un costum popular tradițional și, de ce nu, să obțină și o diplomă de meșter în domeniu.

Iar reînvierea tradițiilor și a artei populare străvechi, la cursul de țesut-cusut al d-nei Gavriș, nu este un slogan, ci o realitate care a devenit între timp un curent sau chiar o modă în rândul marelui public iubitor de folclor. Iar, în galeria devenită ad-hoc sală de curs, doamna țesut-cusutului din Transilvania este omniprezentă și le ghidează cu grijă pe cele câteva femei așezate – cu acul și materialul în mâini – în jurul mesei rotunde. Mărturisește Elvira Gavriș, nu înainte de a trage puternic aer în piept:

„Și astăzi, alături de fetele de anul întâi participă și cursanți din anii superiori. Însă, cel mai interesant lucru este următorul: avem un grup nou de fete din localitățile Viștea și Sânpaul, care doresc să învețe meșteșugul – efectiv pentru a-și câștiga apoi pâinea cu ajutorul lui. Deja au început să învețe punctele de cusut, iar cursantele de la Viștea sunt ceva mai pricepute deoarece au lucrat până acum cu mărgele, așa cum se lucrează acolo, însă cele din Sânpaul sunt abia la început, fiindcă au lucrat în alte tehnici”.

Aflu cu acest prilej că tinerele din comuna Sânpaul – toate de etnie rromă, având 17, 18 și 19 ani – sunt însoțite de o doamnă din Marea Britanie, Mandy Simpson, reprezentanta Fundației „Empower International”. Aceasta e cea care, timp de doi ani – cât durează cursul de la Școala de Arte – plătește cursurile celor trei fete și, de asemenea, le transportă din comună până la Cluj-Napoca.

fetele rrome din sanpaul (3)

Povestesc, la început, cu o tânără rromă pe care o văd mai curajoasă, Alexandra, în vârstă de 18 ani și aceasta îmi mărturisește, fără să stea prea mult pe gânduri:

„Mandy ne-a spus că e important să învățăm la Cluj și alte tehnici de cusut, cum ar fi cusăturile la fir – asta deoarece acasă am lucrat doar broderii pe desen. Am opt clase, făcute în comună și doresc să mă calific pe viitor în domeniul confecțiilor, astfel că sprijinul ei și al fundației pe care o reprezintă e foarte important pentru mine și colegele cu care sunt aici”.

Intervine în discuție și Lidia, tânăra de 17 ani, despre care aflu că e deja mama unui copil în vârstă de un an. Aceasta îi dă deplină dreptate Alexandrei:

„D-na Mandy a venit la noi la biserică și pot să vă spun, cu mâna pe inimă, că i s-a făcut milă de noi văzând cât de greu o ducem cu traiul zilnic. Așa că la început ne-a învățat să coasem după desen, așa cum e tradiția la ea, în Anglia, dar apoi a zis că trebuie să ne diversificăm tehnica de cusut, ca să putem face bani cu adevărat. Și ne-a mai zis ceva important: ne ajută să ne ajutăm singure. Sper să mă pot angaja undeva, după ce închei cursul și – în ciuda dificultăților pe care le întâmpin, fiind mamă – vin în fiecare săptămână la Cluj împreună cu dânsa și colegele mele”.

„E un domeniu care-mi place foarte mult – și îmi poate asigura o meserie, deoarece la noi în sat nu se găsesc locuri de muncă decât în agricultură, iar visul meu este ca după ce absolv să ajung să cos costume populare tradiționale”, declară la rândul său, încrezătoare, Adela, tânăra în vârstă de 19 ani.

Alături se mai află o doamnă, Ioana Maria Mureșan – educatoare de profesie – aflată în anul doi la „tehnici speciale”, practic în anul patru de studiu, care-i dă ocazia să ajungă la un anumit rafinament în domeniu. Amabilă, îmi completează „tabloul” arătând că tinerele rrome, neavând asimilată de acasă tradiția portului românesc, lucru cu atât mai dificil, se ghidează după anumite criterii estetice – și nu de familie, precum ea, care are rădăcini din zona Lăpușului…

O abordez apoi pe d-na Mandy, care mă uimește, chiar de la început, arătând că munca sa cu cele trei femei rrome din Sânpaul reprezintă doar vârful aisbergului activității sale, care a debutat în România în anul 2013:

„Am început în zona municipiului Oradea, unde am avut un program prin care am ajutat niște doamne să devină angajabile, în diferite domenii. Lucrez și cu bărbați – pregătindu-i pentru munca în construcții și în tâmplărie – și cu doamne, în domeniul broderiei, fiindcă acolo mă pricep mai bine. Le învăț să coase lucruri care se vând apoi în Anglia, S.U.A. sau Australia. Iar când am sosit în Sânpaul, în urmă cu trei ani, am pornit un program similar, tot cu femei și bărbați, însă am realizat că pentru femei e mai folositor un program pe termen lung, adică să absolve cursurile Școlii de Arte din Cluj-Napoca, secția țesut-cusut”.

Asta – arată dânsa în continuare – pentru că genul de cusături tradiționale le fac pe femei mai pricepute și, în consecință, capabile de a confecționa produse competitive pe piață, care să le aducă un câștig sporit! Iar scopul său și al fundației pe care o reprezintă, în fond, este ca ele să se ajute singure și să devină independente din punct de vedere material!

„Mai avem alte șapte femei în program, împreună cu care lucrăm în timpul săptămânii produse „handmade”: felicitări, cutii de cadouri, etc. Și, de asemenea, le învăț să lucreze și la mașina de cusut. E un mare câștig pentru ele, deoarece dobândirea meseriei le va aduce până la urmă bani și le dă ocazia și să muncească împreună, să se familiarizeze unele cu altele”, adaugă d-na Mandy.

Iată, în concluzie, utilitatea țesut-cusutului, unul din numeroasele cursuri ale Școlii de Arte Cluj-Napoca, capabil să ofere căi nebănuite, salvatoare pentru traiul și totodată împlinirea sufletească a celor ce îl urmează, mai ales când le este predat de un dascăl de calitatea profesională a doamnei Elvira Gavriș.

https://cluj.com/articole/fetele-rrome-din-sanpaul/


Prima pagină | ADMITERE | Galeria "55" | Galeria ”ARTE” | Galeria "Carol Pop de Szathmari" | Evenimente | Revista ”ARTE” | BROȘURA "MAKING OF" | ANSAMBLUL FOLCLORIC “VATRĂ DE DOR” | Linkuri către instituții partenere | Contact