Școala Populară De Arte Tudor Jarda Cluj
SECȚIILE NOASTRE Prima pagină | ADMITERE | Galeria "55" | Galeria ”ARTE” | Galeria "Carol Pop de Szathmari" | Evenimente | Revista ”ARTE” | BROȘURA "MAKING OF" | ANSAMBLUL FOLCLORIC “VATRĂ DE DOR” | Linkuri către instituții partenere | Contact
EXAMENE - PROGRAMĂRI EXAMENE - REZULTATE ORARE PLANIFICARE TEORIE MUZICALĂ PRODUCȚII DE CLASĂ ACTIVITĂȚI LUNARE FACEBOOK - FABRICA DE CULTURĂ CLUJ REVISTA ARTE CATALOGUL ARTELOR NOU! CALENDAR CULTURAL OFERTĂ EDUCAȚIONALĂ REPARTIZAREA SĂLILOR IMAGINI MANIFESTĂRI CULTURALE MUZICĂ ARTE VIZUALE COREGRAFIE ARTĂ DRAMATICĂ PROIECTUL JOC POPULAR CLUJEAN SECȚII EXTERNE CERTIFICARE ISO, BUGET PROGRAM AUDIENTE PROGRAME ANALITICE CURSURI STRUCTURA ANULUI EDUCAȚIONAL TIPIZATE DIPLOME PRIETENII ARTELOR PARTENERI ȘI COLABORATORI LEGISLAȚIE UTILĂ ȘI REGULAMENTE APARIȚII ÎN PRESĂ CONCURSURI, FESTIVALURI, TABERE PROPRII IMAGINI ȘCOALA DE ARTE CLUJ
Prima pagină » PROGRAME ANALITICE » MUZICĂ » IMPROVIZAȚIE JAZZ

IMPROVIZAȚIE JAZZ

Programa analitică pentru

studiul de improvizație jazz

 

Durata studiului:  3 ani

Pe parcursul orelor de predare și studiu se va urmări însușirea următoarelor cunoștințe:

 

 

Anul I

 

-         Recapitularea unor cunoștințe de teorie – solfegiu; calitățile sunetului, definirea unor noțiuni: scară, gamă, mod; treptele gamei, identificarea tonalităților după armuri; intervalele, modurile de concepere ale acestora, intervale consonante, disonante și neutre, relaxante și tensionate.

-         Ce se înțelege prin improvizație  și ce se cere instrumentistului improvizator.

-         Bazele construcției acordurilor; trisonul; tipurile de trison; trisonul de suspensie; acordul de sextă mare; cifrajul propriu-zis;

-         Acordurile de 4 sunete; tipurile, alcătuirea și cifrarea lor; tipurile de septimă care apar în gamele naturale.

-         Modurile gamei majore; cele trei sisteme de concepere a modurilor, prin amplasarea semitonurilor, găsirea armurii tonalității din care derivă modul, modificările armurii unei game majore sau minore pentru a obține modul dorit.

-         Relațiile acord – mod; trepte ce trebuie evitate și trepte pe care se recomandă începerea frazei improvizatorice în fiecare din cele 7 moduri grecești.

-         Bazele substituției și funcțiunii acordurilor în gama majoră naturală, minoră naturală și melodică.

-         Progresia V-I, progresia II-V-I în gamele majore și minore;

-         Progresii II-V-I hibrid, progresii în lanț ascendente și descendente la interval de semiton, ton, terță mică; progresii V-I în lanț ascendent și descendent la interval de ton, terță mică, terță mare  și cvartă mărită.

-         Progresii inverse, extensia progresiei II-V-I prin includerea treptelor III și VII; progresii în lanț VII-II-V-I și III-VI-II-V-I ascendente și descendente la interval de semiton, ton, terță mică și cvartă mărită.

-         Extensia acordurilor de 4 sunete prin adăogarea treptelor impare 9, 11, 13.

 

 

Examen : Se va constitui din execuția a una sau două piese de dificultate medie din repertoriul românesc și internațional bazate pe progresii II-V-I de diverse tipuri. Piesele vor fi prezentate după tiparul clasic: tem㠖 improvizație – temă, din improvizație reieșind că, cursantul stăpânește cifrajul, tipurile de acorduri și modurile.

 

 

 

Anul II

 

-         Modurile gamei minore melodice; tipurile de acord de 4 sunete ce apar pe minorul melodic ascendent și minorul natural descendent.

-         Policordurile; simbolurile de policord care indică o inversiune.

-         Scale; scala cromatică, scala de tonuri întregi hexagonală, scala augmentată, scala diminuată.

-         Scale pentatonale. Pentatonul major, minor, pentatonale sintetice, scala de blues.

 

 

Examen: Se va constitui din execuția a două piese de dificultate ridicată, cu armonii complexe din repertoriul românesc și internațional, care să includă: policorduri, modulații prin funcții duble, schimbare de calitate și acorduri împrumutate. Piesele vor conține substituții de triton și dominante secundare, iar improvizația va utiliza pe lângă modurile grecești și pe cele ale minorului melodic, scale simetrice și pentatonice. Piesele executate  vor fi de o durată mai mare din punct de vedere al improvizației și va avea alcătuirea clasică: tem㠖 improvizație – temă.

 

 

 

Anul III

 

-         Acordurile de alcătuire și legare de 3 note în cele 5 tipuri de acorduri; alcătuirea acordurilor de 5 note prin alterarea treptelor V și IX; acorduri cu alcătuiri mixte de cvarte și terțe ale celor 5 tipuri de acorduri.

-         Caracteristicile be-pop-ului din punct de vedere al tempo-ului, ritmului armonic, tipurilor de progresii, structurii acordurilor.

-         Blues-ul, analiză formei; Polivalența ritmică a blues-ului; scala de blues

-         Progresii de blues netradiționale; blues-uri în măsuri ternare; blues-uri de 16 măsuri.

-         Jazz-ul modal; melodia, armonia și ritmul în jazz-ul modal.

-         Gamele pentatonale în jazz-ul modal

-         Jazz-ul contemporan

-         Jazz-ul de formă liberă

 

 

Examen: În cadrul examenului de finalizare a cursului, cursanții vor executa, după tiparul: tem㠖 improvizație – temă, fiecare câte 4 piese: tip standard, tip be-pop, blues și tip baladă, improvizația reflectând și munca individuală a cursantului de a extrage după benzi teme, fraze arhetip sau formule. Examenul se va da în cadrul unor formații mici alcătuite din secție ritmică, secție armonică-ritmică și melodică, după modelul următor: expunerea temei în colectiv, improvizații individuale și teme în colectiv.


Prima pagină | ADMITERE | Galeria "55" | Galeria ”ARTE” | Galeria "Carol Pop de Szathmari" | Evenimente | Revista ”ARTE” | BROȘURA "MAKING OF" | ANSAMBLUL FOLCLORIC “VATRĂ DE DOR” | Linkuri către instituții partenere | Contact